Pe Arena Da Amazonia, din Manaus, Italia a trimis un grup de fotbalişti capabil să pună cărămidă peste cărămidă, în mijlocul junglei, pentru crearea edificiului unei victorii de efect. Am fost pe aici, pot spune italienii, după ce s-au impus în faţa Angliei, la capătul unei partide agreabile, care a promovat fotbalul modern. Prandelli a fost răsplătit pentru stilul ofensiv pe care l-a impus unei echipe care a trăit, ani buni, doar pentru a distruge fotbalul.

De partea cealaltă, Anglia a jucat mai bine ca la alte turnee finale, a avut tupeu, a avut şi momente de calitate, dar a avut în faţă o echipă mai bună. Marchisio, cu un şut sec, precedat de o preluare din fotbalul în sală, şi Balotelli, în startul reprizei secunde, au marcat pentru italieni, în vreme ce Sturridge a egalat, efemer, pentru Albion. Văzând primele două meciuri ale grupei, Uruguay pare să fie în cea mai delicată situaţie, perspectiva meciul viitor cu Anglia fiind mai degrabă sumbră pentru celeşti.

Pentru Italia, calificarea va fi obţinută, foarte probabil, în meciul cu Costa Rica, fiind greu de presupus că o trupă precum a Italiei va rata victoria.

Italia – Anglia a fost un meci în care britanicii au jucat bine, dar italienii au fost mai buni. Aşa, pur şi simplu!