Rezultatul Petrolului Ploieşti din meciul cu Swansea reprezintă mai mult decât o victorie de palmares. Ştiu, vor fi mulţi care vor spune că exagerez. Dar nu este deloc aşa! Să explic.

Contra, un antrenor care va ajunge la echipe mari ale Europei, nu am niciun dubiu, este un motivator extraordinar, un tehnician care nu se sfieşte să îşi asume riscuri şi un conducător de grup absolut remarcabil. El ştia că a crede în miracole nu înseamnă că ele se şi împlinesc. Dar, ideea în sine, de a crede în ele, este una care formează caractere, care formează mentalităţi. Nu poţi intra pe teren, la un meci retur din Europa League, după ce ai pierdut cu 1-5 în prima manşă, fără să crezi că se poate. Pentru că, dacă ţi se pare o utopie, rişti să pierzi şi manşa retur. Chiar dacă echipa mai bună foloseşte şi rezerve.

Cu 13000 de fani în tribune, cu o echipă din care absentau Grozav şi Marinescu, asta ca să vorbim doar despre oamenii importanţi, care puteau conta în economia partidei, Petrolul a făcut un meci mare. Mult mai mare decât şi-au dat seama unii. În prima parte a meciului, Contra a jucat destul de prudent, în sensul că nu a modificat sistemul de joc. A mers pe clasicul 4-2-3-1, cu Dore vârf împins, atacantul fiind responsabilizat cu încredere, chiar dacă se făcuse de râs cu Astra, când ratase cu poarta goală, de la 2 metri distanţă. De fapt, pe asta cred că a mizat şi Contra, pe dorinţa lui Dore de a demosntra că poate mai mult. Nu a putut şi a fost schimbat la pauză, după o primă repriză în care a greşit mult, cam la fel de mult precum De lucas, schimbat şi el. În primul mitan, doar Hamza a avut o ocazie cu adevărat importantă, în minutul 43, atunci când, după un corner executat de Boudjemaa, Dore a deviat pentru Hamza, tunisianul lovind mingea în cap, din 4 metri. După pauză, Contra a arătat că are tupeu,  a mutat ofensiv, l-a scos pe de Lucas şi l-a introdus pe Teixeira, un fotbalist cu un profil mult mai ofensiv şi l-a înlocuit pe Dore cu Abel Camara. Mai mult, Boudjemaa şi Priso au făcut schimb de locuri pe benzile terenului, Laudrup răspunzând şi el cu un schimb de poziţii: pe faza defensivă, în partea secundă, Donnelly, promovat de la echipa de tineret, a fost retras  în banda dreaptă, iar Pozuelo, omul cu scăriţa din meciul tur, a fost trimis în avanposturi.

După o ieşire la ofsaid a apărătorilor lui Swansea, Priso a scăpat singur cu portarul advers, din poziţie suspectă de ofsaid, şi a marcat, după o pasă a lui Guilherme. Nu a mai contat pentru nimeni că fusese ofsaid. Nici măcar pentru galezi, care au reacţionat rapid şi, la doar 50 de secunde diatnţă au restabilit egalitatea, graţie reuşitei lui Lamah, din minutul 74. Petrolul a fost premiată pentru atitudinea remarcabilă pe care a avut-o, Hamza marcând golul de 2-1. Finalul putea să mai aducă alte goluri pentru Petrolul, care a creat presiune cu toate liniile, mai ales după eliminarea, justificată, a lui Britton. Oricum, rezultatul este unul absolut remarcabil, în dauna unui adversar de top, al cărui antrenor a fost supărat la conferinţa de presă de după meci. Asta pentru că Laudrup anunţase, înainte de meci, că nu ia în calcul înfrângerea. Nu a luat-o în calcul, dar a luat-o la pachet, în drum spre casă.

FC Petrolul Ploieşti – Swansea City AFC 2-1 (0-0)     

Marcatori: Priso (73), Younes (83)/Lamah (74).
 
Petrolul: Bornescu – Alcenat, Geraldo Alves, Hoban, Guilherme – Mustivar (cpt) (65 Romario), De Lucas (46 Teixeira) – Priso, Younes, Boudjemaa – Dore (46 Camara). Antrenor: Cosmin Contra.
 
Swansea: Tremmel – Rangel, Chico, Amat, Davies – Pablo Hernandez (67 Lamah), Britton, De Guzman (60 Sung-Yong), Pozuelo – Michu (76 Canas) – Donnelly. Antrenor: Michael Laudrup.
 
Au arbitrat: Michael Koukoulakis – Dimitrios Saraidaris şi Christos Baltas (toţi din Grecia).
Arbitru de rezervă: Stavros Tritsonis (Grecia).
 
Observator: Jorn West Larsen (Danemarca).
Delegat UEFA: Joel Wolff (Luxemburg).