Piţurcă şi naţionala României au reuşit să demonstreze şi pe Arena Naţională, în faţa a 50.000 de oameni, că suntem departe de ceea ce înseamnă fotbalul modern. Aşa cum am fost şi cu Grecia, meci din care am luat trei puncte doar pentru că am găsit cea mai proastă naţională a Greciei din ultimii ani.

Nici Ungaria nu a fost vreo spumă de echipă. Din contră. O echipă modestă, care a trăit doar din faze fixe, dar care a luat un punct pentru că România, aşa cum o face de obieci cu Piţurcă, atunci când dă un amărât de gol se bagă toată în poartă. Aşa s-a întâmplat şi acum, când după golul lui Rusescu şi după ieşirea lui Sânmărtean, încântător, no?, România nu a mai existat din punct de vedere ofensiv.

Dzsudszak a marcat superb, din lovitură liberă şi România a remizat cu o echipă foarte slabă a Ungariei. Din păcate pentru Piţi, no?, nici măcar panarama asta de echipă nu a bătut-o!  

În afara publicului, mult mai patriot decât sunt jucătorii, şi în afara abuzurilor firmei de pază care a bătut oameni la întâmplare, mare lucru nu ar mai fi de spus despre meciul ăsta. Poate doar faptul că ungurii au avut în poartă un tip de 38 de ani!!!

E greu să-I dai mai mult de un gol, no?

Acum mergem în Finlanda. Şi vom învăţa cu toţii ce înseamnă Suomi. Şi fotbalistic, nu doar lingvistic. No?