Un document vechi de 20 de ani ar permite, cel puţin teoretic, şi ar explica o posibilă intervenţie americană în Ucraina, în scopul prezervării independenţei.

Actul semnat de Washington, Londra, Moscova şi Kiev în 1994 garantează, în principiu, independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Teoretic, documentul presupune o posibilă ripostă a americanilor şi britanicilor în cazul unei intervenţii militare a Rusiei în Ucraina. Un document semnat la Budapesta în 1994 de liderii american, britanic, rus şi ucrainean aduce garanţii de securitate Kievului, care a acceptat la acel moment să renunţe la arsenalul nuclear. 

Tratatul, care fusese aproape uitat,  a fost invocat de noua putere pro-europeană de la Kiev. Conform acestui memorandum, Statele Unite, Marea Britanie şi Federaţia Rusă se angajează să respecte independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. Mai mult, cele trei puteri oferă de comun acord garanţii că nu vor folosi nicio dată ameninţarea cu forţa şi nici un fel de armamente împotriva Ucrainei.

În acest fel, Rusia s-a obligat, alături de Statele Unite şi Marea Britanie să contribuie la menţinerea integrităţii teritoriale a Ucrainei, iar în caz contrar riscă sancţiuni reale din partea celorlalţi semnatari, precum şi a întregii comunităţi internaţionale.

Parlamentul ucrainean a votat de altfel, vineri, o rezoluţie care cere Statelor Unite şi Marii Britanii să îi garanteze suveranitatea după preluarea controlului a două aeroporturi din Crimeea de către persoane înarmate.

Un fost diplomat britanic a admis pentru BBC că documentul ar putea solicita o ripostă din partea Occidentului. „Dacă devine clar că aceasta este invazie rusească şi stabilim că Memorandumul este obligatoriu, atunci va fi destul de greu să evităm concluzia potrivit căreia vom merge la război cu Rusia“, a declarat Tony Brenton, fost ambasador al Marii Britanii la Moscova.

Statele Unite vor intensifica activităţile pentru colectarea de informaţii, iar comandanţii militari evaluează situaţia din Ucraina pentru a stabili modalităţi de reacţie, însă deocamdată nu este analizată posibilitatea unei intervenţii militare, afirmă un oficial american de rang înalt citat de CNN.

„Lista priorităţilor include activităţi suplimentare de spionaj. În acest moment, nu este avută în vedere o intervenţie militară. Obiectivul este să fim în interiorul procesului decizional rus, să avem informaţii în timp real despre acţiunile şi intenţiile Rusiei“, explică un oficial din cadrul Administraţiei de la Washington, sub protecţia anonimatului.

Generalul Philip Breedlove, şeful comandamentului european al Statelor Unite, are un rol esenţial în acest efort. „El evaluează situaţia (...) şi se asigură că este pregătit; el îi oferă preşedintelui opţiunile“, precizează oficialul citat.

Serviciile de spionaj americane încearcă să afle – ceea ce este evident - apartenenţa indivizilor înarmaţi care patrulează în regiunea autonomă ucraineană Crimeea, în contextul în care Kievul susţine că Rusia a trimis 6.000 de militari în această zonă prorusă.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea „costuri“, fiind „profund destabilizatoare“ pentru regiune.

Rusia a avertizat că nu va putea ignora solicitările de asistenţă pentru restabilirea „păcii şi calmului“ formulate de autorităţile proruse din Crimeea, Moscova argumentând că mobilizarea trupelor este în concordanţă cu acordurile militare cu Kievul.