Parlamentul s-a reunit astăzi, în şedinţă comună extraordinară, pentru angajarea răspunderii Guvernului pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin.

Sinteza declaraţiilor premierului Ludovic Orban:

- În 2008 s-a schimbat sistemul de alegere, introducându-se sistemual de alegere prin majoritate relativă. Şi anume, este ales primar acel candidat care obţne cel mai mare numpr de voturi. 2012, vă mulţumesc pentru această observaţie.

- Acest mecanims de vot, după părerea mea, nu conferă un drept deplin cetăţenilor dintr-o comunitate de a alege un orimar care să aibă într-adevăr legimititate. Mai mult, acest sistem restrânge dreptul cetăţenilor nemulţumiţi dintr-o comunitate de a schimba un primar care nu şi-a făcut treaba.

- Votul nemulţumiţilor se distribuie la mai mulţi candidaţi. În 2016 au fost aleşi primari candidaţi care n-au avut nici măcar 30 % din numărul de voturi al cetăţenilor. Vă dau exemple, e un primar din Caraş Severin ales cu 19 % din voturi.

- Mecanismul de alegere a primarilor trebuie să fie un mecanism care să confere cetăţenilor o minimă garanţie.

- Am văzut că PSD anunţă că depune o moţiune de cenzură. Sincer nu înţeleg motivele acestei moţiuni de cenzură. Peste 1500 din primarii care au câştigat alegerile au câştigat cu peste 50 %. Voi ar trebui să susţineţi acest demers.

- Puteţi să băgaţi 10 moţiuni de cenzură, nu o să ne schimbaţi punctul de vedere.

- Trebuie să menţionez că faţă de proiectul pe care l-am transmis în momentul în care am declanat procedrua de angajare a răspunderii am aprobat 4 amendamente, care vizează reducerea numărului de semnături pentru candidaţi, reprezentarea în birourile electoale a partidelor parlamentare, deci sunt prevederi pe care noi le-am considera a creşte democraţia în mecanismul de alegere a primarilor.

- Închei prin a vă spune un lucru serios. Credeţi-mă că respectarea unor principii fundamentale pentru democraţie, aşa cum este alegerea primarilor în 2 tururi arată cu adevărat respectul pentru democraţie.

De ce îşi asumă răspunderea în Parlament Guvernul Orban

Liberalii au acuzat PSD că blochează în Parlament proiectul care ar modifica codul electoral, aşa că au apelat la din nou la o metodă excepţională: angajarea răspunderii.

Executivul a motivat că alegerea primarilor într-un singur tur a stârnit multe nemulţumiri în societate. În plus, textul propus prevede şi o măsură ce ar trebui să limiteze turismul electoral, astfel încât vor putea vota pe liste suplimentare doar cei care şi-au schimbat adresa în ultimele trei luni de dinaintea votului.

Preşedintele Klaus Iohannis este cel care le-a cerut parlamentarilor să se întoarcă mai repede din vacanţă şi să adopte, într-o sesiune extraordinară, proiectul prin care primarii vor fi aleşi, din nou, prin două runde de vot.

După ce Guvernul îşi va angaja răspunderea în Parlament, social-democraţii au anunţat că vor depune moţiune de cenzură, iar unii dintre ei fac calcule chiar să revină la guvernare.

Cu UDMR, social-democraţii au 230 de parlamentari şi, matematic, le-ar mai trebui doar câteva voturi ca să destituie Executivul. Dacă le vor găsi şi Guvernul va fi demis, apare posibilitatea alegerilor anticipate pe care le doresc, oricum, şi liberalii şi preşedintele Klaus Iohannis.

Dacă moţiunea va trece, liberalii ar avea în plan şi o ordonanţă de urgenţă, astfel încât alegerile în două tururi să devină totuşi realitate.

Amendamentele USR

USR a depus 10 amendamente la proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin, printre care eliminarea prevederii potrivit căreia cetăţenii care au viză de flotant de mai puţin de 90 de zile nu pot vota în localitatea respectivă.

Astfel, USR solicită eliminarea articolului care prevede că “persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care au avut reşedinţa sau domiciliul stabilit anterior celor 90 de zile”. În prezent, în legea în vigoare, termenul este de 45 de zile.

Un alt amendament al USR se referă la diminuarea procentului de semnături necesare pentru înscrierea candidaturilor în alegeri, astfel încât acesta să fie de minimum 0,5% din numărul total al alegătorilor înscrişi în Registrul electoral şi în listele electorale complementare din circumscripţia pentru care candidează, faţă de minimum 1% cum este în prezent.

“Atunci când numărul de semnături este prea mare, aceasta se transformă într-o veritabilă barieră în calea candidaţilor independenţi şi a partidelor”, consideră USR.

USR mai propune amendamente care modifică procedura de acreditare a observatorilor interni şi internaţionali la alegeri.

„La toate operaţiunile efectuate de birourile electorale ale secţiilor de votare pot asista - în afara membrilor acestora, a operatorilor de calculator şi a persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii - candidaţii, persoanele acreditate, definite conform art. 89 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente şi membrii birourilor electorale ierarhic superioare”, conform amendamentelor depuse de USR.

„Nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare. Acreditarea observatorilor interni şi internaţionali se face conform art. 89 din Legea nr. 208/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Pot fi desemnaţi ca observatori interni reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care au ca scop apărarea drepturilor omului şi sunt legal constituite cu cel puţin şase luni înaintea datei alegerilor. Persoanele desemnate de aceste organizaţii trebuie să fie cetăţeni cu drept de vot şi nu pot fi membri ai vreunui partid politic”, continuă amendamentele USR.

De asemenea, USR mai propune un amendament privind revenirea la organizarea alegerilor pentru funcţia de preşedinte al consiliului judeţean în 2 tururi de scrutin. În cel de-al doilea tur s-ar califica acei candidaţi care au ocupat primele două poziţii în primul tur, cu excepţia situaţiei în care unul dintre aceştia a obţinut deja 50% plus unu dintre voturi, potrivit propunerii Uniunii Salvaţi România.

Amendamentele ALDE

Printre amendamentele depuse de ALDE se numără şi cel care prevede ca preşedinţii consiliilor judeţene să se aleagă prin vot indirect de către consiliile judeţene. În forma propusă de Guvern se prevede că preşedinţii consiliilor judeţene se aleg “pe circumscripţiile electorale prin scrutin uninominal”.

Un alt amendament propus de ALDE prevede că persoanele care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală cu mai puţin de 90 de zile înaintea datei scrutinului îşi vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care îşi au domiciliul pe lista “permanentă” şi nu pe cea “suplimentară”, cum se prevedea în forma Guvernului.

PSD depune moţiune de cenzură

PSD a anunţat că va depune moţiune de cenzură, alături de UDMR.

“Se încalcă o linie roşie a democraţiei şi acest lucru nu este permis nimănui, indiferent de jocurile politice şi de socotelile politice pe cine avantajează aceste legi. Aceste legi trebuie să fie predictibile, trebuie discutate conform deciziei CCR şi recomandărilor Comisiei de le Veneţia, cu şase luni sau un an de zile înainte. În acest moment, depunem moţiunea, părerea noastră, chiar dacă matematic nu avem numărul de voturi, este că va trece această moţiune”, a precizat recent preşedintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu.

Liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, a declarat că vineri va trebui depusă moţiunea de cenzură, după angajarea răspunderii Guvernului. El a menţionat că social-democraţii nu vor face amendamente la acest proiect.

„Avem numărul de semnături pentru a fi depusă şi avem şi numărul de voturi, cred eu, pentru a adopta această moţiune de cenzură şi pentru a demite Guvernul Orban, atât pentru încălcarea acestor reguli democratice, cât şi pentru incompetenţa de care a dat dovadă în aceste trei luni. (...) Cred că nu depunem niciun amendament, pentru că singurul amendament ar putea fi să retragă tot proiectul”, a arătat Simonis.

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.

Guvernul este demis dacă moţiunea de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea proiectului, a fost votată. Dacă Executivul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat.

Sursa: www.stirileprotv.ro