Cetăţenii cu drept de vot din Uniunea Europeană şi-au ales, în perioada 23-26 mai, viitorul Parlament European, primul pas dintr-un proces care va schimba conducerea principalelor instituţii ale UE în cursul acestui an. Verzii europeni au înregistrat un succesc istoric la aceste alegeri. Asta arată că tema mediului, a schimbărilor climatice, se impune pe agenda europeană, pentru că îi interesează pe cetăţenii europeni. Extrema dreaptă a înregistrat, în schimb, aşa cum era de aşteptat, succese în Franţa şi Italia, unde a câştigat votul majorităţii. În tabăra socialiştilor, cel mai răsunător succes s-a înregistrat în Spania.

Votul pe familii politice arată astfel, potrivit  rezultatelor oficiale sau provizorii din 21 de ţări şi estimărilor din 7 ţări:

Popularii Europeni conduc cu 178 de mandate, urmaţi de Socialişti cu 152 de mandate şi de ALDE cu 108. Pe locul patru sunt Verzii, cu 67 de mandate. Sunt estimări, desigur, dar ne arată o tendinţă clară pentru componenţa viitorului legislativ comunitar: familiile politice tradiţionale vor putea face o majoritate în noul Parlament European fără a fi nevoite să facă alianţe cu extrema dreaptă.

Aceste proiecţii ale rezultatelor alegerilor pentru Parlamentul European confirmă pierderile principalelor două grupuri politice de centru-stânga şi centru-dreapta, pe de o parte, şi progresele realizate de liberali şi de Verzi, pe de altă parte.

Partidul Popular European a cerut duminică preşedinţia Comisiei Europene, considerând că a câştigat alegerile europene. Liderul socialiştilor a respins, însă, această solicitare, semn că a început lupta politică pentru conducerea instituţiilor europene, în urma rezultatelor înregistrate la alegerile europarlamentare 2019.

Cum arată noul Parlament European. Cine a pierdut mandate, cine a câştigat

Partidul Popular European de centru-dreapta este acum creditat cu 178 de locuri, mai puţine cu 38 în comparaţie cu fostul Parlament European, în timp ce Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar fi câştigat 152 de locuri, mai puţine cu 33 decât în precedentul legislativ, ceea ce înseamnă că principalele două grupuri nu mai deţin tradiţionala majoritate cumulată, potrivit rezultatelor parţiale, menţionează Agerpres.

Grupul liberal ALDE a obţinut, însă, câştiguri semnificative, ajungând la 108 locuri potrivit ultimelor estimări, printre care se numără şi cele de pe lista „Renaissance” a preşedintelui francez Emmanuel Macron.

Grupul Verzilor se află pe locul al patrulea, cu 67 de locuri, urmat de grupul Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), cu 61 de locuri.

Grupul Europa Naţiunilor şi a Libertăţii (ENF), care reuneşte Adunarea Naţională a lui Marine Le Pen şi Liga lui Matteo Salvini, ar creşte de la 37 la 55 de locuri, în timp ce grupul populist Europa Libertăţii şi a Democraţiei Directe (EFDD), în care se află şi Mişcarea 5 Stele din Italia şi în care ar urma să intre noul partid al lui Nigel Farage, creşte de la 42 la 53 de locuri.

Prezenţa estimată se menţine la 50,5%, bazată pe estimări din toate cele 28 de state membre, a anunţat purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Jaume Duch.

Ultimele proiecţii la nivel european au la bază rezultatele finale din şase ţări (Cehia, Letonia, Cipru, Slovacia, Slovenia, Spania), rezultatele oficiale (parţiale) din 15 ţări (Austria, Belgia, Croaţia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Ungaria, Irlanda, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Suedia) şi exit-poll-uri din şase ţări (Bulgaria, Franţa, Grecia, Italia, Polonia şi România). În cazul Marii Britanii s-au luat în calcul intenţiile de vot preelectorale.

Prezenţă-record la vot şi la nivel european, nu numai în România: 51 la sută, cea mai mare din ultimii 20 de ani. Cifrele au fost prezentate de purtătorul de cuvânt al Parlamentului European şi privesc 27 de state, deci fără Marea Britanie. Asta, pentru că Londra va comunica rezultatele mai târziu. După ce vor veni şi cele din Marea Britanie, prezenţa la vot la nivel european s-ar putea situa undeva între 49 şi 52 la sută.

Pe de altă parte, votul pe familii politice arată astfel, potrivit estimărilor din 11 ţări: Popularii Europeni conduc cu 173 de mandate, urmaţi de socialişti cu 147 de mandate şi de ALDE cu 102.

Pe locul patru sunt Verzii, cu 71 de mandate. Sunt estimări desigur, şi acelea parţiale, dar ne arată o tendinţă clară pentru componenţa viitorului legislativ comunitar.

Sursa: www.digi24.ro