Alegătorii din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemaţi la urne, a noua oară în istoria europeană, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European în perioada 23 - 26 mai, relatează AFP, care prezintă cele mai importante cifre ale acestui scrutin.
427 DE MILIOANE este numărul estimat al alegătorilor din cele 28 de state membre aflaţi la vârsta participării la vot. Cu un asemenea corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după alegerile legislative din India.
Votul a început deja de joi în Marea Britanie şi Olanda. Rezultatele oficiale vor fi anunţate însă doar în seara zilei de duminică, 26 mai.
Vineri vor vota alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Republica Cehă votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă.
În conformitate cu practicile naţionale, celelalte 21 de state membre, inclusiv România, vor vota duminică, 26 mai. De la ora 16:00 GMT (19:00, ora României) vor fi publicate exit-poll-uri şi rezultate preliminare din Germania, cea mai mare ţară din Uniunea Europeană. Franţa, a doua ca mărime, va urma la 18:00 GMT (21:00, ora României).
State cu drept de vot de la 16 ani
Tot începând de la 18:00 GMT, Parlamentul European va trebui să publice, pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la vot, primele proiecţii ale distribuirii mandatelor pentru legislatura 2019-2024, iar după ce votul se va încheia în Italia, la 21:00 GMT (24:00, ora României), autorităţile naţionale din cele 28 de state membre vor putea anunţa rezultatele.
Dreptul de vot este acordat cetăţenilor în vârstă de 18 ani, în cea mai mare parte a statelor membre. Grecii sunt autorizaţi, însă, să voteze de la vârsta de 17 ani, iar austriecii şi maltezii de la 16 ani.
Prezenţă la vot de doar 13 la sută în Slovacia, la precedentul scrutin
42,6% este nivelul prezenţei la vot din 2014, cea mai slabă înregistrată vreodată la un scrutin european. Participarea europenilor a scăzut mereu de la primul vot, în 1979, când a atins 62%. Ea a scăzut sub pragul de 50% în 1999.
În 2014, belgienii au fost, proporţional, cei mai numeroşi care au ieşit la vot, cu un nivel de 89,7%, urmaţi de luxemurghezi (85,6%). Însă votul este obligatoriu în aceste două ţări, la fel ca în Bulgaria, Cipru şi Grecia.
La polul opus, slovacii (13,1%), cehii (18,2%) şi polonezii (23,8%) au înregistrat cele mai slabe niveluri de prezenţă la vot.
Cum vor fi repartizate mandatele în următorul Parlament European
751 este numărul deputaţilor care urmează să fie aleşi în acest scrutin.
Repartizarea mandatelor variază în funcţie de mărimea populaţiei. Germania va avea 96 de mandate, Franţa 74, Italia şi Regatul Unit câte 73, iar Malta, Ciprul şi Luxemburgul doar şase. România are, înainte de Brexit, 32 de europarlamentari.
Ce se va întâmpla cu numărul de europarlamentari după Brexit?
După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul va mai avea doar 705 deputaţi. O parte din mandatele britanice vor fi desfiinţate, iar alta va fi redistribuită. Franţa şi Spania vor obţine câte cinci, Italia şi Olanda câte trei mandate. România va obţine un mandat şi va ajunge astfel la 33 de reprezentanţi în PE.
În pofida incertitudinii cu privire la data Brexitului, statele care au de obţinut mandate în plus trebuie să prevadă alegerea acestor eurodeputaţi suplimentari, care nu vor merge în Parlamentul de la Strasboug decât după ce Marea Britanie va ieşi oficial din UE. Astfel, România alege la scrutinul din 26 mai 33 de eurodeputaţi, dar până la Brexit va trimite 32 în Parlamentul European.
Ce vârstă minimă poate avea un candidat
53 de ani este vârsta medie a deputaţilor în alegerile din 2014. În acel an, europenii au ales un danez în vârstă de 26 de ani - cel mai tânăr membru în PE - şi un grec în vârstă de 91 de ani, cel mai în vârstă europarlamentar.
În peste jumătate din statele membre, este necesar să ai cel puţin 18 ani pentru a candida. Însă, unele ţări au reguli mai drastice. În Italia şi Grecia, vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.
36,9% este proporţia femeilor alese deputate în 2014, cea mai importantă atinsă vreodată.
De la primele alegeri, în 1979, când doar 16,3% femei făceau parte din hemiciclu, acest procentaj a crescut permanent.
Paritatea este respectată, în prezent, doar în cinci state membre, şi anume Finlanda (zece mandate din 13), Irlanda (şase din 11), Croaţia (şase din 11), Malta (trei in şase) şi Suedia (zece din 20).
Ciprul (un mandat din şase), Bulgaria (trei din 17) şi Lituania (două sin 11) sunt cei mai „răi” elevi la acest capitol.
(sursa: News.ro)
Alegerile europarlamentare, în cifre şi curiozităţi. Al doilea cel mai important scrutin din lume, după cel din India
23 mai 2019
- citeşte totul despre:
- alegatori,
- uniunea europeana,
- parlamentul european,
- alegeri,
- europa,
- vot,
- scrutin

Din aceeaşi categorie:
PNL Prahova intră, oficial, în cursa pentru Parlamentul României
(27 octombrie 2016)
469 vizualizări
Cioloş: Nu există o majoritate clară pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi. Decizia rămâne tot la Parlament
(2 februarie 2016)
161 vizualizări
Dragnea: Imunitatea parlamentară nu trebuie să mai existe în România
(21 octombrie 2015)
545 vizualizări
Carmen Dumitru, şefa femeilor din PSD Ploieşti
(21 august 2013 - Cristina IANCU)
631 vizualizări
Ponta: CSAT va decide cota de refugiaţi, România nu poate primi mai mult de 1.500
(7 septembrie 2015)
58 vizualizări
Dragnea: Guvernul adoptă vineri majorarea salariului minim la 1.450 lei şi creşterea salariilor în administraţia locală şi pentru artişti
(6 ianuarie 2017)
423 vizualizări
ACL Prahova reclamă presiunile PSD asupra primarilor
(28 august 2014 - Cristina IANCU)
556 vizualizări
Blaga: Unificarea dreptei putea fi făcută de Băsescu şi Tăriceanu în urmă cu aproape 10 ani
(14 septembrie 2014)
61 vizualizări
Şi Volosevici se alătură PNL!
(5 februarie 2015 - Cristina IANCU)
206 vizualizări
Elena Udrea va candida pentru un mandat de deputat la Bucureşti
(7 octombrie 2016)
242 vizualizări
Protest pentru păstrarea identităţii PNL
(30 mai 2014 - Cristina IANCU)
281 vizualizări
Eurodeputatul Negrescu către Farage: România nu primeşte lecţii de corectitudine de la un om cercetat pentru corupţie
(13 februarie 2017)
304 vizualizări
Liviu Dragnea, ales preşedinte al PSD cu 97% din voturile membrilor de partid
(12 octombrie 2015)
37 vizualizări
Cine l-a omorât pe Ion Iliescu?
(9 decembrie 2013)
455 vizualizări
Candidatură-record pentru Vadim!
(19 iulie 2014)
56 vizualizări
Bugetul pe 2014, adoptat de parlamentari
(4 decembrie 2013)
68 vizualizări
Klaus Iohannis, desemnat candidatul PNL la preşedinţie!
(21 iulie 2014)
469 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Dacă ai jucat vreodată un slot și te-ai întrebat „Ce caută lămâia asta aici?”, nu
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole