Alegătorii din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemaţi la urne, a noua oară în istoria europeană, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European în perioada 23 - 26 mai, relatează AFP, care prezintă cele mai importante cifre ale acestui scrutin.
427 DE MILIOANE este numărul estimat al alegătorilor din cele 28 de state membre aflaţi la vârsta participării la vot. Cu un asemenea corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după alegerile legislative din India.
Votul a început deja de joi în Marea Britanie şi Olanda. Rezultatele oficiale vor fi anunţate însă doar în seara zilei de duminică, 26 mai.
Vineri vor vota alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Republica Cehă votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă.
În conformitate cu practicile naţionale, celelalte 21 de state membre, inclusiv România, vor vota duminică, 26 mai. De la ora 16:00 GMT (19:00, ora României) vor fi publicate exit-poll-uri şi rezultate preliminare din Germania, cea mai mare ţară din Uniunea Europeană. Franţa, a doua ca mărime, va urma la 18:00 GMT (21:00, ora României).
State cu drept de vot de la 16 ani
Tot începând de la 18:00 GMT, Parlamentul European va trebui să publice, pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la vot, primele proiecţii ale distribuirii mandatelor pentru legislatura 2019-2024, iar după ce votul se va încheia în Italia, la 21:00 GMT (24:00, ora României), autorităţile naţionale din cele 28 de state membre vor putea anunţa rezultatele.
Dreptul de vot este acordat cetăţenilor în vârstă de 18 ani, în cea mai mare parte a statelor membre. Grecii sunt autorizaţi, însă, să voteze de la vârsta de 17 ani, iar austriecii şi maltezii de la 16 ani.
Prezenţă la vot de doar 13 la sută în Slovacia, la precedentul scrutin
42,6% este nivelul prezenţei la vot din 2014, cea mai slabă înregistrată vreodată la un scrutin european. Participarea europenilor a scăzut mereu de la primul vot, în 1979, când a atins 62%. Ea a scăzut sub pragul de 50% în 1999.
În 2014, belgienii au fost, proporţional, cei mai numeroşi care au ieşit la vot, cu un nivel de 89,7%, urmaţi de luxemurghezi (85,6%). Însă votul este obligatoriu în aceste două ţări, la fel ca în Bulgaria, Cipru şi Grecia.
La polul opus, slovacii (13,1%), cehii (18,2%) şi polonezii (23,8%) au înregistrat cele mai slabe niveluri de prezenţă la vot.
Cum vor fi repartizate mandatele în următorul Parlament European
751 este numărul deputaţilor care urmează să fie aleşi în acest scrutin.
Repartizarea mandatelor variază în funcţie de mărimea populaţiei. Germania va avea 96 de mandate, Franţa 74, Italia şi Regatul Unit câte 73, iar Malta, Ciprul şi Luxemburgul doar şase. România are, înainte de Brexit, 32 de europarlamentari.
Ce se va întâmpla cu numărul de europarlamentari după Brexit?
După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul va mai avea doar 705 deputaţi. O parte din mandatele britanice vor fi desfiinţate, iar alta va fi redistribuită. Franţa şi Spania vor obţine câte cinci, Italia şi Olanda câte trei mandate. România va obţine un mandat şi va ajunge astfel la 33 de reprezentanţi în PE.
În pofida incertitudinii cu privire la data Brexitului, statele care au de obţinut mandate în plus trebuie să prevadă alegerea acestor eurodeputaţi suplimentari, care nu vor merge în Parlamentul de la Strasboug decât după ce Marea Britanie va ieşi oficial din UE. Astfel, România alege la scrutinul din 26 mai 33 de eurodeputaţi, dar până la Brexit va trimite 32 în Parlamentul European.
Ce vârstă minimă poate avea un candidat
53 de ani este vârsta medie a deputaţilor în alegerile din 2014. În acel an, europenii au ales un danez în vârstă de 26 de ani - cel mai tânăr membru în PE - şi un grec în vârstă de 91 de ani, cel mai în vârstă europarlamentar.
În peste jumătate din statele membre, este necesar să ai cel puţin 18 ani pentru a candida. Însă, unele ţări au reguli mai drastice. În Italia şi Grecia, vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.
36,9% este proporţia femeilor alese deputate în 2014, cea mai importantă atinsă vreodată.
De la primele alegeri, în 1979, când doar 16,3% femei făceau parte din hemiciclu, acest procentaj a crescut permanent.
Paritatea este respectată, în prezent, doar în cinci state membre, şi anume Finlanda (zece mandate din 13), Irlanda (şase din 11), Croaţia (şase din 11), Malta (trei in şase) şi Suedia (zece din 20).
Ciprul (un mandat din şase), Bulgaria (trei din 17) şi Lituania (două sin 11) sunt cei mai „răi” elevi la acest capitol.
(sursa: News.ro)
Alegerile europarlamentare, în cifre şi curiozităţi. Al doilea cel mai important scrutin din lume, după cel din India
23 mai 2019
- citeşte totul despre:
- alegatori,
- uniunea europeana,
- parlamentul european,
- alegeri,
- europa,
- vot,
- scrutin

Din aceeaşi categorie:
Cine sunteţi dvs. domnule Savu? Domnule Daniel Savu? (Ep1)
(2 iunie 2016 - Virgil MĂGUREANU)
2119 vizualizări
PNL (sau mai bine spus PDL) rămâne fără consilieri locali la Ploieşti!
(3 iunie 2016)
215 vizualizări
Elena Udrea rămâne în arest în dosarul "Gala Bute"
(5 martie 2015)
114 vizualizări
CC: Echilibrul dintre interesul public şi cel individual, afectat în cazul arestului la domiciliu
(18 iunie 2015)
131 vizualizări
Consultări la Cotroceni între preşedinte şi partidele politice, începând cu ora 12:00, după ce ieri guvernul Orban a fost demis prin moţiune de cenzură.
(6 februarie 2020)
65 vizualizări
Cum au votat prahovenii la alegerile europarlamentare
(27 mai 2019)
95 vizualizări
Harta politică a României după alegerile parlamentare. În 20 de judeţe AUR a obţinut mai multe voturi decât USR PLUS
(8 decembrie 2020)
176 vizualizări
Dragnea: Vrem să modificăm Constituţia în 2017, să eliminăm toate imunităţile, inclusiv pentru preşedinte
(28 noiembrie 2016)
387 vizualizări
Un senator prahovean, martor la agresiunea împotriva ministrului Culturii VIDEO
(18 octombrie 2013)
262 vizualizări
Legea alegerilor locale, adoptată în Senat: Primarii vor fi aleşi într-un tur, preşedinţii CJ, de consilieri
(21 aprilie 2015)
208 vizualizări
Prahova are o nouă configuraţie politică
(16 octombrie 2014 - Cristina IANCU)
908 vizualizări
Rareş Bogdan cere demisia lui Ludovic Orban de la şefia PNL şi anunţă că o grupare reformistă, din care face şi el parte, va susţine un candidat la congres: ”Partidul e pe un butoi de pulbere”
(18 ianuarie 2021)
175 vizualizări
Băsescu: Politica e ca matematica, se numără, e în voturi
(25 iulie 2016)
160 vizualizări
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a amânat vizita în Republica Moldova
(17 ianuarie 2015)
461 vizualizări
România votează!
(25 mai 2014)
42 vizualizări
Cioloş, întâlnire cu Donald Tusk şi Juncker
(15 noiembrie 2015)
266 vizualizări
Mită electorală de la PNL pentru pensionarii Robertei Anastase! Află unde au fost plimbaţi cu avionul! FOTO
(2 iunie 2016)
811 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole