Masa diversificată în toate şcolile din România şi extinderea programelor de tip after-school în unităţile de învăţământ de stat sunt obiective explicite ale proiectului preşedintelui Klaus Iohannis – “România educată”, document “recepţionat” oficial acum un an de premierul liberal Florin Cîţu cu promisiunea fermă de a-l transforma în lege a educaţiei. Niciunul dintre cele două obiective nu se regăseşte, însă, în proiectele de legi ale educaţiei lansate în dezbatere de Sorin Cîmpeanu, ministru al Educaţiei şi în mandatul lui Cîţu.

În locul extinderii la nivelul întregului sistem a mesei calde şi a programului prelungit de lucru cu copiii, Sorin Cîmpeanu propune societăţii româneşti, pentru următorii cel puţin 10 ani, realitatea zugrăvită de următoarele articole de lege:

„Lista şcolilor incluse” în programul naţional integrat Masă Sănătoasă în şcoli se aprobă prin ordin „cu încadrare în limita fondurilor aprobate”.

“Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în program se realizează pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educatiei şi vor fi prioritizate şcolile cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar” (art. 93).

Deci masă caldă doar pentru anumite liste de copii, stabilite din pixul ministrului, şi nu tuturor şcolilor, aşa cum promisese preşedintele Klaus Iohannis. Care este modelul de alegere a şcolilor aplicat anul acesta de ministrul Sorin Cîmpeanu? Selecţia pare să fi fost pur politică, potrivit analizei Edupedu.ro care arată că peste 63% dintre instituţiile incluse în acest an în programul de masă caldă sunt din localităţi cu primari PNL, iar din localităţi cu primari PSD sunt 21,7% din şcolile listate de Ministerul Educaţiei.

Apoi, ce se întâmplă cu şcolile “cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar” care în urma aplicării mesei calde scad la zero abandonul? Conform Legii propuse de Cîmpeanu, copiilor aduşi la şcoală de masa caldă ar urma să le fie luată mâncarea de la şcoală, pentru că nu s-ar mai încadra cel puţin un an în lista şcolilor vulnerabile.

În schimb, proiectul legii Cîmpeanu care ar trebui să construiască România următorilor 10 ani (potrivit intenţiilor anunţate de preşedintele Iohannis) întocmeşte în continuare “liste de şcoli” care pot intra în programul Masa caldă.

La capitolul after-school-uri, proiectul legii învăţământului lansat de Cîmpeanu vine, la 11 ani după Legea Miclea-Funeriu, cu o restricţie faţă de legea 1/2011 aflată în vigoare: activităţile de la “Şcoală după şcoală” nu mai intră în norma didactică a profesorilor la simpla cerere, aşa cum prevede legea veche, ci pot constitui parte din normă doar în cazul în care profesorii fac dovada că nu şi-au putut face norma didactică din orele prevăzute în planul-cadru sau din “ore de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi ore de învăţare remedială”. De remarcat că proiectul Cîmpeanu nu prevede posibilitatea ca la Şcoala după şcoală profesorii să facă pregătirea copiilor pentru examene sau activităţi remediale, în timp ce legea în vigoare defineşte exact prin aceste tipuri de activităţi obiectivul programelor Şcoală după şcoală (sursa).

De remarcat practicile cu repercusiuni nocive asupra copiilor pe care le perpetuează proiectul Legii Cîmpeanu nu doar prin prevederile sale, dar şi prin lipsa unei reglementări în situaţiile în care realitatea arată că se impun: nicio incompatibilitate nu este introdusă în proiect cu privire la profesorii care predau în after school-uri private, după norma didactică pe care o au la o şcoală care are şi ea program de şcoală după şcoală. Oare unde sunt îndrumaţi părinţii învăţătoarelor care au propriul after school sau lucrează la unul privat: către programul şcoala după şcoală al şcolii de stat sau către propriul business?

Se poate întâmpla ca trăind înconjurat de angajaţi şi apropiaţi care îşi au copiii mici numai la şcoli şi grădiniţe private să nu vezi că masa caldă nu este în şcolile de stat din România, să nu observi că elevii de primar sunt trimişi la ora 12:00 acasă, orice ar însemna acasă pentru ei, să nu ştii că cei mari odată ce se termină orele îşi văd şi programul şcolar încheiat, rare fiind şcolile unde profesorii le explică peste program, pe îndelete, ce n-au înţeles şi le dau un ajutor acolo unde este nevoie. Dar ca ministru al Educaţiei, nu ai voie să nu vezi realitatea sistemului pe care îl guvernezi şi pe care, prin ignoranţă sau rea-voinţă, îl condamni în cel mai bun caz la conservare pentru cel puţin încă un deceniu.

Să fie lipsa generalizării la nivel de stat a programelor integrate din proiectul Cîmpeanu cauzată de neştiinţa ministrului, să fie mânată de interesele organizaţiilor şi companiilor private cu care s-a consultat şi ale căror câştiguri sunt sporite de falimentul statului sau să fie izvorâtă dintr-un mod de gândire şi de creştere privilegiat, ale cărui limite le vedem acum? Şi în primul, şi în ultimul caz, nu există scuze pentru ignoranţă, atunci când ai poziţie executivă. Dacă, însă, răspunsul este ipoteza a doua, atunci avem de-a face cu unul dintre cei mai veroşi politicieni, care pentru propria ascensiune politică este în stare să cumpere şi să traficheze influenţă călcând inclusiv pe cadravele şcolii de stat.

Să nu uităm că secretarul general al CNATDCU Sorin Cîmpeanu a ajuns în 2014 ministru al Educaţiei cu ştiinţa de-a închide dosarul de plagiat al lui Ponta, premier pe care l-a înlocuit imediat ce acesta a demisionat, Cîmpeanu devenind premier interimar. Cinci ani mai târziu, acelaşi Sorin Cîmpeanu a abandonat Pro România şi pe Victor Ponta, care nu şi-a îndeplinit promisiunea de a-l susţine drept candidat la prezidenţiale, pentru a intra în PNL prin votul de învestitură dat guvernului Orban.

Potrivit surselor Edupedu.ro, următoarea ascensiune despre care ministrul Cîmpeanu vorbeşte în cercuri restrânse este preluarea şefiei Senatului şi debarcarea actualului său premier, Nicolae Ciucă, de la conducerea PNL

De altfel, în proiectul legii Cîmpeanu putem vedea un pattern: excelenţa este unul dintre cei mai folosiţi termeni, exemplificată brutal prin transformarea în examen facultativ a Evaluării Naţionale de la clasa a VIII-a şi acordarea privilegiului doar către Colegii de a-şi organiza propriul examen, cu efecte devastatoare chiar asupra bazei de selecţie pe care aceeaşi lege o lasă în beznă – nu există în proiect responsabili sau proceduri pentru identificarea în comunitate a copiilor care lipsesc de la şcoală, nu există masă caldă generalizată, nu este extins programul şcolar cu 1-2 ore în care copiii să-şi poată face temele, să fie ajutaţi să înţeleagă sau să facă performanţă de profesori, bursele pentru elevii din rural care învaţă în licee sunt tăiate la prima solicitare de reducere a cheltuielilor.

Nu pot să nu remarc cum ministrul Educaţiei poate prezenta albul ca negru fără nicio tresărire de conştiinţă şi să numească fake news ştirea tăierii burselor, vizibilă de oricine ştie să citească ordinul ministrului. Inclusiv instituţia Avocatului Poporului avertizează într-o comunicare oficială că “prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 5379/2022 pentru aprobarea Criteriilor generale de acordare a burselor elevilor din învăţământul preuniversitar, au fost eliminate bursele de ajutor social acordate elevilor din mediul rural, care merg la liceu în altă localitate.”

“În opinia Avocatului Poporului, prin eliminarea acestor burse se menţin şi se vor adânci inechităţile între elevii din mediul rural şi cei din mediul urban, ceea ce contravine chiar Proiectului România Educată care, la Capitolul III punctul 1 Valorile promovate prin sistemul de educaţi, evidenţiază în mod expres principiile care fac referire la echitate”, atrage atenţia instituţia.

Ce răspunde Cîmpeanu? Tăierea burselor pe care tocmai a efectuat-o este fake news.

Este ministrul care minte fără nicio tresărire un politician antrenat de consultanţi în comunicare politică? Urmăresc mesajele sale punctaje întocmite după sondaje atent selectate cu privire la nivelul de educaţie al publicului? Dacă Sorin Cîmpeanu mizează pe cultivarea prostiei pentru a ajunge în următoarea poziţie politică pe care o vizează, atunci printre colegii săi de partid are toate şansele să fie rege şi să găsească o potecă spre alegerile prezidenţiale din 2024. Dar societatea este mult prea îngrijorată de viitorul copiilor săi, pentru a închide ochii la trocurile politice făcute de Cîmpeanu cu modul în care copiii învaţă, pentru visul de-a ajunge la prezidenţiale.

Sursa: www.edupedu.ro