Pentru că numărul maşinilor rulate nou înmatriculate în România rămâne unul imens, Guvernul are în vedere impozitarea suplimentară, pe principii de mediu, a proprietarilor de vehicule vechi şi poluante.
Controversata taxă auto, numită de-a lungul timpului taxă de primă înmatriculare, taxă de poluare, timbru de mediu, ar putea fi din nou introdusă, dar într-o formă inedită, cea a impozitării pe principii de mediu.
Concret, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a arătat că în pofida „efortului uriaş” din punct de vedere financiar făcut de statul român prin implementarea programelor Rabla Clasic şi Rabla Plus, în România numărul maşinilor vechi nou înmatriculate este mai mare decât cel al autoturismelor noi şi că la negocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Comisia Europeană a impus României să scoată din circulaţie, până în 2026, un sfert de milion de autovehicule vechi şi poluante.
„În continuare sunt mai multe maşini second-hand înmatriculate în România decât maşini noi, în ciuda efortului uriaş făcut anul acesta de minister şi de Administraţia Fondului pentru Mediu. Noi am pornit anul acesta cu 440 de milioane de lei buget pentru Rabla Clasic, faţă de 400, am avut o majorare de 10%. De atunci suntem deja la peste 600 de milioane de lei, adică peste 50% în plus faţă de anul trecut la Rabla Clasic şi am triplat la maşinile electrice bugetul. Bugetele s-au consumat, am suspendat Rabla în decembrie şi reluăm programul în februarie 2022. Deci, degeaba investim noi foarte mult şi venim din partea statului cu acest sprijin către cei care cumpără maşini noi, dacă pe partea cealaltă înmatriculările se fac la liber. De aceea propun şi colegilor mei din coaliţie să avem în balanţă cele două măsuri: de stimul pentru maşinile noi şi de descurajare. Descurajarea se face ori prin majorare de taxe, ori prin taxă nouă. Guvernul a spus că nu vom introduce taxe noi, rămâne varianta ca anumite taxe existente, în cazul maşinilor vechi şi foarte poluatoare, să fie majorate. Noi va trebui să avem un parteneriat cu autorităţile publice locale, că acolo se plătesc taxele pe autoturisme, şi să găsim o modalitate de a descuraja înmatricularea maşinilor mai vechi”, a afirmat ministrul Mediului.
Comisia Europeană cere trecerea pe dreapta a 250.000 de maşini
În acest sens, Tanczos Barna a arătat că Guvernul poate creşte plafonul până la care pot fi impuse taxele locale pentru autovehicule poluante. El a declarat că şi în luarea unei astfel de decizii autorităţile trebuie să aibă în vedere că există categorii de persoane vulnerabile, care nu îşi permit achiziţionarea unei maşini mai scumpe, din cauza situaţiei financiare, iar acestea vor avea nevoie de „mai mult sprijin” din partea statului.
Tanczos Barna a susţinut însă că există şi oameni care pot cumpăra un autoturism nou, dar care preferă să circule cu autovehicule înalt poluante, care au motoare foarte puternice, pentru că „nu vor să meargă cu o maşină nouă de altă categorie, fiindcă este sub nivelul de reprezentare”. Ministrul a amintit că, la negocierea PNRR cu Comisia Europeană, România şi-a asumat ca până în anul 2026 să scoată din circulaţie 250.000 de autovehicule mai vechi de 15 ani, aceasta fiind condiţia ca Ministerul Transporturilor să primească fonduri pentru construirea de autostrăzi.
Apetitul pentru maşini rulate
De altfel, conform Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), care citează datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), apetitul românilor pentru maşini uzate este unul major. Pentru primele 11 luni din 2021, nivelul înmatriculărilor de autoturisme de ocazie a fost de 368.521 de unităţi, în scădere cu doar 0,63% faţă de perioada similară din 2020 – 370.871 de unităţi. Numai în luna noiembrie au fost înmatriculate pentru prima dată în România 30.280 de maşini rulate.
În paralel, din ianuarie şi până în noiembrie 2021, nivelul înmatriculărilor de autoturisme noi a atins pragul de 109.350 de unităţi, în scădere cu 0,93% faţă de aceleaşi 11 luni din 2020, atunci când discutam de 110.377 de autoturisme înmatriculate. În fine, în luna noiembrie 2021 au fost înmatriculate doar 11.480 de maşini noi, echivalentul unui recul cu 13,38% faţă de noiembrie 2020. Un mic calcul ne arată că românii înmatriculează pentru prima dată în ţară trei maşini rulate la una nouă, abia luată de la dealer.
Parc auto trecut de maturitate
Conform datelor oficiale, 22% dintre maşinile care circulă în prezent în România au o vechime de peste 20 de ani, 27,1% au o vechime de 16-20 de ani, iar 30,1% dintre maşini au între 11 şi 15 ani. Cu alte cuvinte, 79,2% dintre maşinile care circulă pe teritoriul României au o vechime de cel puţin 11 ani. În schimb, ponderea maşinilor cu o vechime de cel mult 10 ani este de numai 20,8%. Astfel, 11,5% dintre maşini au între 6 şi 10 ani, 5% au între 3 şi 5 ani şi numai 4,2% au cel mult 2 ani. Potrivit statisticilor Registrului Auto Român, raportat la norma de poluare, au drept de circulaţie 3.271.901 de autoturisme cu norme de poluare Non Euro, Euro 1, Euro 2, Euro 3 şi numai 1.776.717 sunt nepoluante şi pot fi încadrate la normele Euro 5 (2009-2014) şi Euro 6 (începând din 2014).
Impozit reaşezat pe principii de mediu
Forma taxei nu a fost creionată cu exactitate de autorităţi, dar experţii în sisteme de impozitare consideră că introducerea acesteia este posibilă, însă trebuie formulată inteligent, astfel încât să nu încalce prevederile legislaţiei comunitare, cum s-a întâmplat în trecut. „Un instrument cu un potenţial foarte ridicat, dar insuficient utilizat, este impozitul auto anual care trebuie reaşezat pe principii de mediu”, declara cu ceva timp în urmă Daniel Anghel, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică PwC România. Specialiştii consideră că această impozitare a autoturismelor ar trebui să ţină cont de normele Euro şi de emisiile de dioxid de carbon.
Sursa: www.adevarul.ro
