Cea de-a doua fază a Recensământului 2022 începe luni, 16 mai, şi se va desfăşura până la data de 17 iulie. Recenzorii le vor lua interviuri faţă-în-faţă celor care nu s-au autorecenzat online, până duminică, 15 mai. Persoanele care vor refuza să răspundă vor risca amenzi usturătoare.

Ce trebuie să facă românii, în a doua fază a Recensământului 2022

Recenzorii vor folosi formulare electronice, pe tablete, nu unele pe hârtie, ca în anii trecuţi. Fiecare dintre ei va avea o listă, pentru fiecare adresă, cu CNP-urile parţial anonimizate pentru cei care s-au autorecenzat şi pentru cei care trebuie să fie intervievaţi.

Fiecare recenzor va face interviurile într-un sector de recensământ. El va lua în evidenţă fiecare locuinţă şi va avea datoria de a vizita fiecare casă din sectorul de recensământ repartizat. Persoanele recenzate nu trebuie să facă niciun demers în acest sens.

Oficialii Institutului Naţional de Statistică (INS) au atras atenţia asupra faptului că data vizitei planificate a recenzorului poate fi modificată doar în cazuri excepţionale. Aceasta pentru că este urmat un calendar fix, construit pentru a maximiza eficienţa şi coordonarea personalului de recenzare din teren.

Incepe a doua faza a Recensamantului 2022

INS a subliniat că fiecare recenzor este obligat să prezinte legitimaţia cu însemnele recensământului (RPL2021). Relaţia dintre acesta şi persoanele intervievate este una total confidenţială. În plus, el nu are voie să facă înregistrări video sau audio.

Recenzarea faţă-în faţă poate dura de la 3 până la 10 minute per persoană, în funcţie de numărul de secţiuni ale chestionarului la care fiecare cetăţean trebuie să răspundă. Numărul poate fi diferit în funcţie de datele preexistente în sursele administrative, de numărul de persoane din care este alcătuită gospodăria şi de caracteristicile demo-socio-economice ale fiecărei persoane.

Ce amenzi riscă cei care refuză să fie recenzaţi

Românii trebuie să ştie că refuzul de a participa la Recensământul 2022 le poate atrage amenzi usturătoare, cuprinse între sumele de 1.000 şi 3.000 de lei. Cei mai mulţi dintre cetăţeni consideră că principalii beneficiari ai recensământului sunt mai degrabă instituţiile de stat decât populaţia generală.

Aproximativ 75% dintre români cred că de pe urma Recensământului vor beneficia instituţiile administrativ-teritoriale, cele guvernamentale şi cele publice. Doar 50% dintre ei sunt de părere că beneficiază de el şi populaţia generală.

Conform INS, peste 6,5 milioane de români au completat formularul online pentru recensământ până în prezent. În plus, potrivit celui mai recent studiu Reveal Marketing Research, cei mai mulţi români din mediul urban care nu au participat la Recensământ vor să se autorecenzeze până pe 15 mai.

INS a mai arătat că 74% dintre respondenţi intenţionează să îşi ia ziua liberă oferită de stat pentru completarea chestionarului de autorecenzare. Alţi 26% dintre ei au declarat că nu vor să beneficieze de această zi liberă sau că nu este cazul, deoarece, de exemplu, sunt pensionari sau nu sunt angajaţi.

Sursa: www.impact.ro