Greva spontană la CFR a început luni dimineaţă, în mai multe regionale, angajaţii fiind demulţumiţi printre altele de nivelul de salarizare, dar şi de decizia Guvernului de a proroga până la 1 ianuarie 2023 aplicarea Legii privind Statului personalului feroviar. De altfel, aceasta mai fusese prorograt o dată, până la 1 aprilie 2022.

Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România, a explicat la Digi24 care sunt motivele care îi nemulţumesc pe angajaţii CFR.  „Cei intraţi în grevă au salariul minim, nu înţeleg de ce oameni calificaţi nu pot să îşi mai asigure existenţa. Toate preţurile au crescut, facturile cresc, iar ei nu mai au cu ce să le plătească. Toţi CFR-iştii sunt în unităţi între 8.00 şi 10.00, aşteaptă un comunicat de la ministrul Transporturilor, în care să li se explice de ce s-a abandonat transportul feroviar în România. Peste tot, în UE, în 2021, ţările s-au lăudat cu infrastructură modernă şi cu trenuri noi care circulă cu viteză. La noi trebuie schimbate o treime din trenuri şi proiecte pentru celelalte două treimi şi nu s-a făcut nimic”, a declarat sindicalistul.

Cât priveşte noua prorogare a Legii privind Statutul personalului feroviar, preşedintele Federaţiei Naţionale Sindicale Drum de Fier, Florea Dobrescu, a declarat că imediat după aparţia acestei informaţii, „oamenii au luat foc, pe bună dreptate”. De altfel, acesta a subliniat că Legea este aşteptată de prea multă vreme. „Aşteptăm de cinci-şase ani Statutul ăsta şi nimeni nu vrea să ne ia în seamă. Cât să mai aşteptăm? Condiţii de muncă nu, salarii nu…. De la compania de infrastructură au plecat anul ăsta peste 800 de oameni, iar angajările au fost deblocate abia acum, în decembrie”, a spus liderul sindical pentru ClubFeroviar.

De altfel, potrivit liderului sindicat, astăzi, la ora 12.00, vor avea loc negocieri la Ministerul Transporturilor.

Conform Legii Statutului personalului feroviar, salariul de bază în unităţile feroviare urma să se calculeze pronind de la salariul minim brut pe ţară garantat în plată, majorat cu coeficienţi minimi de ierarhizare, astfel:  muncitori (1 pentru cei necalificaţi, respectiv 1,5 cei calificaţi), personal administrativ şi de specialitate (1,4 pentru şcoală profesională şi studii liceale; 1,45 pentru studii liceale şi curs de claificare; 1,5 pentru şcoală postliceală;  1,6 pentru şcoala de maiştri; 1,8 pentru studii superioare de scurtă durată), în timp ce personalul cu studii superioare urma să beneficieze de un coeficient de 2,2.