Dacă demisia mea este soluţia pentru ce s-a întâmplat, pentru tragedia din 29 ianuarie, nu este nicio problemă, eu nu sunt legată de funcţie, dar consider că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă în aceste 4 săptămâni, spune managerul Spitalului „Matei Balş”, dr. Maria Niţescu, numită în funcţie în 22 decembrie 2020, de ministrul Nelu Tătaru, după plecarea lui Adrian Streinu Cercel în Parlament.

Într-un interviu exclusiv acordat SpotMedia.ro, dr. Maria Niţescu a povestit ce s-a întâmplat în dimineaţa tragediei, dar spune că nu are o explicaţie pentru cauzele incendiului şi aşteaptă rezultatul anchetei.

Managerul de la „Matei Balş” arată că în spital nu era suficient de cald pentru persoanele bolnave şi că în câteva zile urmează să intre în funcţiune centrala proprie pentru apă caldă şi căldură.

Totodată, dr. Maria Niţescu a explicat când şi cum era verificată instalaţia electrică, cea de oxigen, care era situaţia avizelor PSI ale spitalului şi ce recomandări primise:

„Există aviz de funcţionare în termen de valabilitate, studiu de fezabilitate şi expertiză pentru pavilionul în care a fost incendiul. Lucrările ce trebuiau efectuate pentru pavilionul 5 în vederea autorizării PSI nu au mai fost demarate pentru că a venit pandemia„.

Ce s-a întâmplat în acea dimineaţă teribilă de 29 ianuarie la Spitalul “Matei Balş”?

La ora 5.10 a sunat telefonul. Era dr. Cătălin Apostolescu, medicul şef de gardă, şi mi-a spus: “Maria, incendiu în Pavilionul 5!”. Şi acum sunt în stare de şoc…

În 15-20 de minute eram în curtea spitalului. Nu cred că voi uita vreodată imaginile cutremurătoare. Toată strada Grozovici era blocată de pompieri, SMURD, ambulanţe. La fel, curtea spitalului.

Când am ajuns, incendiul era deja stins şi fuseseră evacuate parterul şi etajul I. Personalul de gardă şi pompierii evacuau pacienţii de la etajele al II-lea şi al III-lea cu câte un cărucior, câte o targă, cei mai mulţi cu cearşafuri şi pături. Îi duceau în camera de gardă sau către ambulanţe SMURD. Coşmar…

Dr. Cătălin Apostolescu era foarte implicat în evacuare. Mi-a explicat că la ora 5.02 a auzit strigăte de ajutor. Camera de gardă se află în zona “verde”, la 2-3 saloane distanţă de cel în care a avut loc incendiul.

Ce înseamnă “zona verde”?

Cea care este a personalului. În condiţiile pandemiei, din considerente epidemiologice, circuitele spitalului au fost modificate pentru a avea o zonă a personalului medical şi o zonă pentru pacienţi, separate de o zonă neutră, unde personalul se dezbracă şi îşi lasă echipamentul de protecţie specific.

Cătălin a deschis uşa către zona roşie şi a năvălit fumul. Nu a putut să intre pe acel culoar. S-a întors în camera medicului de gardă, a ieşit în balcon şi a mers către cealaltă intrare în pavilion.

Îmi exprim regretul profund pentru ceea ce s-a întâmplat şi, încă o dată, transmit sincere condoleanţe familiilor victimelor.

Nu pot să spun nimic sigur. Aşteptăm şi noi rezultatele anchetei ca să înţelegem ce s-a întâmplat.

Aveţi vreo ipoteză despre cauze? O aerotermă, tuburi de oxigen?

Situaţia acestui pavilion era foarte bună din punctul de vedere al instalaţiilor, deşi clădirea e foarte veche. Instalaţiile au fost schimbate în totalitate, există contracte de mentenanţă – verificare a acestor instalaţii.

Instalaţia electrică e verificată lunar în toate clădirile din Institut de către o firmă autorizată.

Când a fost ultima verificare?

În secţia cu incediul, în perioada 25-27 ianuarie 2021. În procesele verbale scrie clar ce a fost înlocuit sau reparat în fiecare salon în parte.

Şi instalaţia de oxigen?

A fost pusă în funcţiune în decembrie. A fost gândită tocmai pentru a elimina în totalitate tuburile de oxigen folosite la începutul pandemiei. Nevoia de oxigen a crescut de peste 20 de ori în spital.

Acest pavilion are prize de oxigen pentru fiecare pat, în toate saloanele, la toate etajele.

Adică nu mai sunt tuburile de oxigen în saloane?

Nu, oxigenul vine pe o ţeavă care este pusă în plinta din perete, unde există şi restul circuitelor. În aceste condiţii chiar nu pot să înţeleg ce s-a întâmplat.

De când am preluat funcţia de manager, principalele mele griji au fost utilizarea oxigenului şi căldura.

De când sunteţi manager?

Din 23 decembrie 2020, de la ora 14, când am primit ordinul semnat pentru domnul ministru Tătaru de către domnul secretar de stat prof. dr. Horaţiu Moldovan. Sunt numită manager interimar pentru 6 luni.

Aţi spus că v-a preocupat căldura. Este, era frig în spital?

A doua zi după numire am solicitat serviciului tehnic să îmi furnizeze zi de zi toate datele privind căldura, apa caldă, consumul de oxigen. Temperatura agentului termic e mai scăzută decât ar trebui.

În saloane sunt în jur de 20 de grade. Foarte rar 22 de grade. Această temperatură poate fi corespunzătoare pentru o persoană sănătoasă şi care se mişcă, însă pentru un pacient cu febră şi frisoane reprezintă un disconfort.

Pentru că în condiţiile utilizării oxigenului în volum atât de mare este interzisă total existenţa aparatelor electrice de încălzire, am rugat asistentele să le pună pacienţilor la dispoziţie pături, pilote, cearşafuri, tot ce aveau în depozit, astfel încât să se încălzească mai bine.

La o centrală termică v-aţi gândit?

În octombrie a început proiectul pentru dotarea cu centrale pe gaze. S-a luat avizul Distrigaz, s-au tras conducte de gaze şi chiar în seara zilei de 28 ianuarie veniseră ultimele echipamente – cazanele. Mi s-a spus atunci că în 10 zile vom avea căldură şi apă caldă independent de RADET.

Aţi avut incidente cu aeroterme în spital? O doamnă povestea că i-a adus mamei una.

În instrucţiunile pentru pacienţi, aparţinători şi vizitatori cu privire la prevenirea incendiilor, implementate din 2017, sunt clar interzise aparatele electrice de încălzire. Mie, personal, nu mi-a fost adusă la cunoştinţă o astfel de situaţie. Dar personalul spitalului nu are dreptul să percheziţioneze pacienţii sau pachetele primite de la familie.

Aţi spus că v-a preocupat şi chestiunea oxigenului. În ce măsuri s-a materializat această preocupare?

Toată vara m-au speriat tuburile de oxigen pe care le vedeam în curtea spitalului. S-a amenajat în perioada pandemiei un sistem cu o capacitate mai mare de stocare a oxigenului, un rezervor mare de 30.000 l şi unul mai mic de 10.000 l. De asemenea, a fost făcută reţeaua care aduce oxigen în pavilioane şi, în acest fel, a fost diminuat numărul tuburilor de oxigen.

Ele se mai folosesc doar în camera de gardă şi pentru transportul în spital al pacienţilor care sunt dependenţi de oxigen.

Pentru acele situaţii în care mai existau tuburi de oxigen în secţii am cerut serviciului tehnic să elaboreze instrucţiuni clare de utilizare a acestora. Aceste instrucţiuni au fost transmise la începutul lunii ianuarie către şefii de secţii şi asistenţii şefi spre luare la cunoştiinţă, inclusiv pentru a instrui pacienţii şi pentru a gestiona cât mai bine folosirea acestor tuburi.

Presa a publicat un Raport ISU întocmit în noiembrie şi emis în decembrie, chiar când aţi fost numită. Raportul recomandă luarea unor măsuri referitoare la gestionarea oxigenului, la actualizarea dispoziţiilor scrise privind apărarea contra incendiilor în condiţiile Covid şi la sistemele de detecţie a incendiilor. Ştiţi despre acest raport?

Da. El face parte dintr-un raport mai complex în urma unui control dispus după evenimentul tragic de la Piatra Neamţ. Au fost mai multe autorităţi în control.

La Pavilionul 5 nu au fost constatate deficienţe, iar în rest, aproape tot ce s-a constatat în raportul respectiv a fost remediat. În curs de remediere mai sunt foarte puţine. De exemplu, problema cu detectoarele de incendiu era în blocul alimentar.

Concret, ce mai e de remediat?

După ce se termină ancheta voi prezenta situaţia detaliată.

Referitor la situaţia oxigenului, există în spital proceduri referitoare la oxigenoterapie şi instrucţiuni de prevenire a incendiilor în raport cu utilizarea oxigenului.

Vi s-a recomandat ceva referitor la depistarea suprasaturaţiei de oxigen, detectoare de oxigen sau măcar o îmbunatăţire a ventilaţiei?

Nu ni s-a recomandat. Dar am discutat acum cu serviciul tehnic să facem această investiţie.

Cum se ajunge la suprasturaţie de oxigen într-un salon ca acelea din Pavilionul 5?

Dacă sunt trei pacienţi cu infecţie SARS-Cov-2 formă gravă, care au un necesar de 30 de litri de oxigen/min, se ajunge foarte uşor. Pacienţii mai mănâncă, se mai duc la baie, chiar dacă sunt instruiţi să nu părăsească patul cât sunt dependenţi de oxigen.

Se întâmplă să mai scoată masca. Unii dintre pacienţi, mai ales cei în vârstă, omit să cheme personalul, lăsând măştile deoparte cu robinetul deschis.

Colegii mei au discuţii în saloane pentru că pacienţii nu prea deschid geamurile de teama frigului, deşi acest lucru ar fi benefic pentru ventilarea corectă a salonului şi eliminarea excesului de oxigen.

Iar în „Matei Balş” sunt internate doar persoane cu forme medii, grave şi foarte grave, toate necesitând foarte mult oxigen. Presiunea determinată de pandemie a suprasolicitat toată infrastructura spitalicească din România, a cărei stare o cunoaştem cu toţii.

Care e situaţia autorizării ISU a Spitalului?

Spitalul „Matei Balş” are autorizaţii PSI pentru laborator, bloc alimentar, Academia HIV/SIDA şi administraţie.

Există aviz de funcţionare în termen de valabilitate, studiu de fezabilitate şi expertiză pentru pavilionul în care a fost incendiul. Lucrările ce trebuiau efectuate pentru pavilionul 5 în vederea autorizării PSI nu au mai fost demarate pentru că a venit pandemia.

A fost depusă documentaţia pentru autorizaţia PSI pentru pavilionul cu terapia intensivă adulţi, copii, secţiile de copii, camera de gardă şi radiologia.

Imediat după incendiu comunicarea cu familiile pacienţilor mutaţi în diferite alte spitale a mers foarte greu. De ce?

Foile de observaţie ale pacienţilor au rămas în pavilion, unde avea loc ancheta. Noi am utilizat strict datele din softul spitalului privind pacienţi. În acest program este trecut telefonul declarat de pacient la internare. Telefonul aparţinătorilor/rudelor este trecut în foaia de observaţie.

Medicii noştri au sunat familiile tuturor pacienţilor internaţi în „Matei Balş” pentru a le comunica starea acestora. Am comunicat apoi şi familiilor celor transferaţi în alte spitale. Este adevărat că a trecut un timp, dar în cele din urma, medicii au reuşit să ia contact cu familiile pacienţilor.

Câte contracte de achiziţii aţi semnat de când sunteţi în funcţie?

Fiind început de an şi neavând buget, nu am organizat licitaţii. Am semnat acte adiţionale la contracte existente ale firmelor de mentenanţă echipamente, aparatură medicală, instalaţie electrică, PSI, sisteme de avertizare.

Am semnat referate de necesitate făcute de secţii pentru produse ce nu sunt acoperite de contractele existente şi am semnat contracte de achiziţie medicamente, reactivi, pentru care procedurile au fost demarate în 2020.

Vă reproşaţi ceva? Puteaţi face ceva mai mult?

În puţinul timp, 4 săptămâni, de când sunt manager, cu volumul de muncă uriaş din acest spital, consider că am făcut tot ce mi-a stat în putinţă pentru a gestiona cu prioritatea cuvenită toată activitatea Institutului cu scopul de a asigura îngrijirea optimă a pacienţilor.

Dar ancheta este cea care va stabili cauza şi tot filmul evenimentului. După acel moment vor fi stabilite şi responsabilităţile. În continuare, eu voi rămâne dedicată activităţilor manageriale şi voi sprijini autorităţile cu tot ce consideră necesar bunului mers al anchetei.

Spitalul are o infrastructură bună, personalul e calificat, proceduri sunt implementate aproape peste tot.

Dar, spre deosebire de o perioadă normală, condiţiile de lucru ale personalului în contextul pandemiei sunt infinit mai grele. Oamenii sunt foarte obosiţi şi stresaţi. E greu să lucrezi 5 ore în echipamentul de protecţie specific.

Cu acelaşi număr de asistente şi infirmiere ca înainte de pandemie, ca să asiguri permanenţa în zona pacienţilor şi în echipamentul de protecţie specific, practic, ai mereu în zona pacienţilor jumătate din personal.

Şi după vaccinare folosesc acel echipament?

Da. Continuăm să lucrăm în acele echipamente. Şi este cu mult mai dificil să fim în permanenţă în zona pacienţilor aşa cum era când nu exista separare între zona pacienţilor şi zona personalului.

În 2 minute puteai alerga din oficiul asistentelor într-un salon de la capătul secţiei. Nu trebuia să te echipezi, nu existau paravanele care separă zonele. Acum, totul este diferit.

Noi trebuie să avem grijă şi de sănătatea şi siguranţa pacienţilor, dar şi de sănătatea şi siguranţa personalului, care este o resursă valoroasă a sistemului de sănătate, mai ales în condiţii de pandemie, fiind foarte greu de înlocuit.

V-a cerut cineva sau v-aţi gândit să vă daţi demisia?

Nu mi-a cerut nimeni demisia până acum. Am acceptat să fiu manager gandindu-mă doar la bunul mers al institutului. Dacă demisia mea este soluţia pentru ce s-a întâmplat, pentru această tragedie, nu este nicio problemă, eu nu sunt legată de funcţie, deşi, repet, consider că nu am avut timpul necesar la dispoziţie pentru a demonstra.

Ancheta demarată va stabili cauzele şi responsabilităţile în cazul acestui eveniment tragic.

Vreau să mulţumesc întregului staff medical şi administrativ de la Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş” pentru efortul depus în această pandemie, pentru miile de vieţi salvate şi pentru implicarea lor necondiţionată.

Sursa: www.spotmedia.ro