Românii vor da ceasurile înainte pentru a trece la ora de vară în ultima duminică a lunii martie. Acest lucru înseamnă că în noaptea de sâmbătă spre duminică vom dormi mai puţin cu o oră.

Astfel, ora 3.00 va deveni ora 4.00, iar 31 martie va fi cea mai scurtă zi din acest an. Schimbarea orei poate avea repercusiuni asupra psihicului şi sănătăţii oamenilor, fiind nevoie de o perioadă de acomodare.

Persoanele care suferă de anxietate şi depresie ar putea simţi un disconfort crescut. Mai mult, studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente, deoarece această schimbare favorizează apariţia oboselii şi a lipsei de atenţie în cazul multor persoane.

O altă cercetare realizată în 2008, în Suedia, a relevat că numărul atacurilor de cord a crescut cu şase procente în primele trei zile lucrătoare după schimbarea orei.

De asemenea, studiile au demonstrat că pe perioada de vară sunt mai puţine infracţiuni şi accidente rutiere, iar oamenii consumă mai puţină energie electrică. De asemenea, ţările cu mai multe ore de lumină naturală au locuitori mai fericiţi.

În fiecare an, în ultima duminică a lunii martie, românii îşi dau ceasul cu o oră înainte, deoarece România trece la ora de vară. În acest an, în noaptea ce desparte 30 martie de 31 martie 2019, toate ceasurile din România vor fi date cu o oră înainte. Ceasurile se vor da înainte în acelaşi moment în toate ţările Uniunii Europene.

Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară. Rusia a început să aplice acest sistem din 1981, însă a renunţat după 20 de ani, pe motiv că nu vrea să streseze cetăţenii.