Ministerul Justiţiei (MJ) anunţă că în perioada imediat următoare vor fi începute procedurile de transfer al cetăţenilor români condamnaţi în Danemarca, la solicitarea autorităţilor daneze, după ce au fost luate mai multe măsuri pentru a reduce supraaglomerarea din penitenciare.

Potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, de către reprezentanţii Ministerului Justiţiei, problematica transferului în România pentru cetăţenii români condamnaţi în Danemarca este una recurentă pe agenda cooperării judiciare bilaterale dintre cele două state, amplificată în contextul unor recente decizii ale Curţii Supreme din acest stat, prin care se refuză transferul respectivelor persoane din Danemarca în România, motivat de condiţiile de detenţie.

Conform sursei citate, Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a prezentat la Consiliul JAI (sesiunea justiţie) de la Luxemburg mai multe măsuri adoptate la nivel naţional care vizează îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării din penitenciare, pentru aplicarea hotărârii pilot a Curţii Europene a Drepturilor Omului pronunţată la 25 aprilie 2017 în cauza Rezmiveş şi alţii împotriva României.

Abordarea autorităţilor române sub acest aspect este una pe două planuri: cel legislativ şi, respectiv, cel administrativ, al infrastructurii spaţiilor de detenţie, spune MJ.

În ceea ce priveşte planul legislativ, o măsură importantă este cea care consacră aşa-numitul  ”recurs compensatoriu” care va produce efecte începând cu 19 octombrie, cu impact asupra capacităţilor de detenţie din penitenciare.

”Tot în domeniul execuţional penal, este avută în vedere şi executarea pedepsei sau a unei fracţii din pedeapsă sub supraveghere cu brăţară electronică, un proiect de lege cu acest obiect fiind în prezent în lucru la Ministerul Justiţiei. De asemenea, un proiect de lege privind graţierea se află în procedură legislativă parlamentată, fiind la acest moment în dezbatere în camera decizională a Parlamentului”, mai spun reprezentanţii MJ.

Cât priveşte planul infrastructurii, ministrul român al Justiţiei s-a referit, exemplificativ, la aprobarea de construire a două penitenciare noi, extinderea capacitatăţii de cazare cu pavilioane noi, renovarea spaţiilor de detenţie existente.

”În baza acestor recente dezvoltări la nivel naţional, problema transferului cetăţenilor români condamnaţi  din Danemarca în România îşi poate găsi o soluţionare rapidă, cu respectarea cerinţelor legale şi a standardelor europene în materia condiţiilor de detenţie. În concluzie, în perioada imediat următoare se vor demara procedurile de transfer, la solicitarea autorităţilor daneze,  în baza cadrului juridic procedural aplicabil”, mai spun reprezentanţii MJ.

Potrivit acestora, la nivel de experţi, au fost stabilite contacte pentru iniţierea corespondenţei necesare între cele două ministere.

”Luând act de faptul că o problematică  similară este ridicată  şi  pe agenda cooperării judiciare române în relaţia cu alte state membre ale Uniunii Europene, Ministerul Justiţiei  va proceda în acelaşi mod  şi  în celelalte cazuri”, se mai arată în comunicat.

Condiţiile de detenţie din penitenciarele din România contravin Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului şi arată o disfuncţionalitate structurală care necesită adoptarea de măsuri generale de către stat, a decis, în 25 aprilie, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

România avea la dispoziţie şase luni pentru a stabili un calendar de rezolvare a situaţiei din închisori, iar CEDO a lăsat statului dreptul de a stabili ce demersuri trebuie să facă pentru a rezolva problemele, precizând, însă, că, dacă statul nu poate garanta fiecărui deţinut condiţii de detenţie conforme Articolului 3 din Convenţie, atunci recomandă reducerea numărului de persoane din penitenciare.

CEDO a decis că România trebuie să plătească, în total, 16.000 de euro despăgubiri morale şi 1.850 de euro cheltuieli de judecată, după ce instanţa europeană a fost sesizată de Daniel Arpad Rezmiveş, Laviniu Moşmonea, Marius Mavroian şi Iosif Gazsi în legătură cu condiţiile din închisorile din România.

Reclamanţii s-au plâns, printre altele, de supraaglomerarea din celule, de insuficienţa instalaţiilor sanitare şi de lipsa de igienă, de calitatea scăzută a hranei, de şobolani şi insecte în celule.

Instanţa europeană a decis să aplice în acest dosar o hotărâre pilot, estimând că situaţia reclamanţilor arată o problemă generală care îşi are originea într-o disfuncţionare structurală proprie sistemului carcelar român. În aceste condiţii, CEDO cere României să implementeze măsuri care să diminueze supraaglomerarea din închisori şi să amelioreze condiţiile de detenţie.