Judecătorii Curţii Constituţionale au stabilit printr-o decizie adoptată recent că şi concubinii sau foştii concubini ai unui suspect sau inculpat ar trebui să aibă dreptul să refuze audierea ca martori. Astfel, CCR subliniază că în cazul audierilor din procesele penale, concubinii ar trebui să aibă acelaşi statut ca soţii.

Problema de drept a fost soluţionată după ce CCR a admis o excepţie de neconstituţionalitate vizând literele a) şi b) ale alineatului 1 al articolului 117 din Codul de procedură penală.

Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.117 alin.(1) lit.a) şi b) din Codul de procedură penală se referă la următorul paragraf: „Au dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor următoarele persoane:

a) soţul, ascendenţii şi descendenţii în linie directă, precum şi fraţii şi surorile suspectului sau inculpatului;

b) persoanele care au avut calitatea de soţ al suspectului sau al inculpatului.”

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) şi b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, este neconstituţională.

În motivarea deciziei sale, Curtea a constatat că, deşi legislaţia procesual penală română se numără printre cele care au creat un privilegiu de refuz al audierii pentru anumite categorii de persoane, legiuitorul român nu a reglementat acest drept într-o manieră clară, accesibilă şi previzibilă, întrucât categoriile de beneficiari nu sunt clar delimitate, fiind încălcate dispoziţiile art.1 alin.(5) din Constituţie.

Totodată, Curtea a constatat că soluţia legislativă cuprinsă în art.117 alin.(1) lit.a) şi b) din Codul de procedură penală, care exclude de la dreptul de a refuza să fie audiate în calitate de martor persoanele care au stabilit relaţii asemănătoare acelora dintre soţi, în cazul în care convieţuiesc ori nu mai convieţuiesc cu suspectul sau inculpatul (concubinii/foştii concubini ai suspectului sau inculpatului), este neconstituţională, întrucât aduce atingere dispoziţiilor art.16 alin.(1) privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii raportat la art.26 alin.(1) referitor la viaţa familială, din Legea fundamentală.

Curtea a reţinut că temeiul pentru reglementarea dreptului de refuz al audierii se află în sfera de protecţie a relaţiilor de familie, iar noţiunea de „viaţă de familie” nu este restrânsă doar la familiile bazate pe căsătorie şi poate include alte relaţii de facto. Aşa încât, câtă vreme principiul egalităţii în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite, Curtea a constatat că nu există niciun motiv obiectiv şi rezonabil pentru care concubinii/foştii concubini ai suspectului sau inculpatului să fie excluşi de la dreptul de a refuza să dea declaraţii în calitate de martori în procesul penal.

Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanţei judecătoreşti care a sesizat Curtea Constituţională, respectiv Tribunalului Neamţ – Secţia penală.

Argumentele reţinute în motivarea soluţiilor pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziilor, care se vor publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.