Aproximativ cu în urmă cu un an, România şi-a asumat unul din cei mai importanţi paşi înainte în vederea protejării sănătăţii publice, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, prin care se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.
Consumul de tutun este responsabil de peste 42.000 de vieţi pierdute anual în România şi continuă să reprezinte cauza principală de boală care poate fi prevenită. Aceasta înseamnă că responsabilitatea decizională şi colectivă trebuie să se îndrepte cu fermitate către eliminarea acestui factor de risc din vieţile copiilor, tinerilor şi adulţilor, informează CSID.
Având susţinerea deplină a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a tuturor organizaţiilor cu obiective similare din alte ţări, România a reuşit, astfel, să iasă din grupul ultimelor 5 ţări europene care nu respectau prevederile Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului referitoare la protejarea cetăţenilor ei faţă de expunerea la fumul de tutun.
La un an distanţă, legislaţia de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise este general acceptată de populaţie şi mediul de afaceri în egală măsură, cu un nivel de respectare şi implementare adecvat. Aceste aspecte înseamnă că, acum, fiecare cetăţean al României se poate bucura de dreptul fundamental la un mediu mai curat, mai sănătos, lipsit de efectele dramatice ale expunerii la fumul de tutun.
Importanţa adoptării acestei legi şi efectele ei directe şi imediate, intens susţinute de către societatea civilă, au fost pe deplin susţinute de datele şi studiile de impact realizate după implementarea ei.
În primul rând, efectele legate de sănătatea publică sunt de o semnificaţie aparte. În decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii a prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor, primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, ceea ce se traduce prin mai puţine îmbolnăviri acute provocate de tutun.
În perioada martie-august 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015 s-au înregistrat mai puţine cazuri externate: cu 5,4% (1.267 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene; cu 11,5% (88 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral; cu 1,7% (638 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm; cu 5,4% (708 cazuri) mai puţine cazuri pentru copiii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecţie acută de căi respiratorii superioare (IACRS).
În pofida unor dezbateri intense legate de potenţialele efecte negative ale legii care interzice fumatul în spaţii închise (legea 15/2016) asupra comercianţilor (restaurante, baruri, cafenele, cluburi etc.), datele agregate de către ANAF au infirmat ferm orice potenţiale îngrijorări. Rezultatele obţinute vin în deplină concordanţă cu rezultatele altor sute de studii la nivel internaţional în legătură cu acest aspect.
Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 5.1% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege; Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 10.6% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016, comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, se poate observa că vârfurile de consum sunt constante, ele menţinându-se şi după aplicarea legii 15/2016.
Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 10.9% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege. Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 19.8% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016, comparativ cu cea înregistrată în ultimele 6 luni înainte de lege.
Eforturile României de adoptare a acestei legislaţii au fost unanim apreciate la nivel internaţional, ţara noastră primind pentru prima dată 2 din cele 4 premii acordate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru regiunea europeană, fiind considerată un model de bune practici în colaborarea societăţii civile şi factorilor decizionali pentru adoptarea unei politici publice de sănătate.
Ca un semn de continuă determinare în lupta cu cauza nr. 1 de boală prevenibilă în România (consumul de tutun), societatea civilă s-a angajat, în septembrie 2016, într-un nou demers ambiţios, dar realizabil: acela ca, în parteneriat cu toţi factorii decizionali, să contribuie la adoptarea tuturor acelor politici şi măsuri care să permită ca generaţia care se va naşte în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturităţii, în anul 2035.
Peste 350 de organizaţii non-guvernamentale au aderat deja la această iniţiativă, printre ele aflându-se organizaţii medicale, academice, de protejare a drepturilor copiilor, de tineret şi protejarea mediului.
Efectele legii antifumat. Ce s-a schimbat la mai mult de un an de la implementare
27 martie 2017



Din aceeaşi categorie:
Conducerea SRI, audiată în Parlament
(9 februarie 2015)
101 vizualizări
Ce spune iniţiatoarea legii anti-fumat despre funcţionarii publici care fumează la birou
(17 martie 2018)
885 vizualizări
9.272 cazuri noi de persoane infectate cu COVID-19, in Romania!
(20 noiembrie 2020)
130 vizualizări
Imobilele confiscate ar putea fi transformate în unităţi medicale, şcoli sau alte instituţii publice
(1 aprilie 2015)
55 vizualizări
Gradiniţa devine obligatorie. Legea care extinde învăţământul obligatoriu la 15 clase a fost promulgată
(2 aprilie 2019)
57 vizualizări
Elevii care au trecut de corigenţe se pot înscrie la Bacalaureatul de toamnă
(28 iulie 2017)
561 vizualizări
Iohannis: “Voi solicita premierului Orban să revină asupra aşa-zisului acord cu BOR”
(15 aprilie 2020)
218 vizualizări
Patru noi decese provocate de gripă, anunţate de medici; numărul deceselor a ajuns la 43
(28 ianuarie 2019)
99 vizualizări
Absolvenţii de liceu susţin, luni şi marţi, proba de competenţe digitale a bacalaureatului
(12 iunie 2017)
182 vizualizări
Fetiţe agresate sexual de o educatoare de 52 de ani, la o grădiniţă din Suceava. Ministrul Educaţiei: ”Este incalificabil. Trebuie un consult psihiatric"
(18 ianuarie 2022)
143 vizualizări
Un şofer de 97 de ani a lovit un pieton, după care a încercat să dispară de la locul accidentului
(8 februarie 2021)
572 vizualizări
Rezultatele finale la Evaluarea naţională vor fi afişate astăzi. Înscrierile la liceu încep în 29 iunie
(23 iunie 2018)
110 vizualizări
Vreme caldă de Crăciun. Până la ce valori vor ajunge temperaturile în sudul ţării
(23 decembrie 2017)
305 vizualizări
Când vor fi eliberaţi primii deţinuţi, după ce a intrat în vigoare legea privind recursul compensatoriu
(20 octombrie 2017)
565 vizualizări
Garda de Mediu a verificat balastierele şi carierele de piatră din mai multe judeţe, aplicând amenzi în valoare de peste 300.000 de lei
(22 noiembrie 2017)
117 vizualizări
Rafila: România a intrat clar pe un trend crescător al infectărilor. Dacă va continua, trebuie gândite scenarii
(2 octombrie 2020)
43 vizualizări
Opt elevi dintr-o tabără din Mediaş au ajuns la spital
(4 august 2016)
72 vizualizări

Oamenii de stiinta germani au descoperit cea mai veche branza din lume. E

Jocurile de noroc arată la fel în întreaga lume, însă dacă te uiți pe hartă, ai
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole