Aproximativ cu în urmă cu un an, România şi-a asumat unul din cei mai importanţi paşi înainte în vederea protejării sănătăţii publice, prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun, prin care se interzice fumatul în toate spaţiile publice închise, spaţiile închise de la locul de muncă, mijloacele de transport în comun, locurile de joacă pentru copii.

Consumul de tutun este responsabil de peste 42.000 de vieţi pierdute anual în România şi continuă să reprezinte cauza principală de boală care poate fi prevenită. Aceasta înseamnă că responsabilitatea decizională şi colectivă trebuie să se îndrepte cu fermitate către eliminarea acestui factor de risc din vieţile copiilor, tinerilor şi adulţilor, informează CSID.

Având susţinerea deplină a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a tuturor organizaţiilor cu obiective similare din alte ţări, România a reuşit, astfel, să iasă din grupul ultimelor 5 ţări europene care nu respectau prevederile Convenţiei Cadru privind Controlul Tutunului referitoare la protejarea cetăţenilor ei faţă de expunerea la fumul de tutun.

La un an distanţă, legislaţia de interzicere a fumatului în spaţiile publice închise este general acceptată de populaţie şi mediul de afaceri în egală măsură, cu un nivel de respectare şi implementare adecvat. Aceste aspecte înseamnă că, acum, fiecare cetăţean al României se poate bucura de dreptul fundamental la un mediu mai curat, mai sănătos, lipsit de efectele dramatice ale expunerii la fumul de tutun.

Importanţa adoptării acestei legi şi efectele ei directe şi imediate, intens susţinute de către societatea civilă, au fost pe deplin susţinute de datele şi studiile de impact realizate după implementarea ei.

În primul rând, efectele legate de sănătatea publică sunt de o semnificaţie aparte. În decembrie 2016, Ministerul Sănătăţii a prezentat, pe baza sistemului de înregistrare a spitalizărilor, primele rezultate semnificative: scăderea numărului de externări pentru boli atribuibile fumatului în 2016 versus 2015, ceea ce se traduce prin mai puţine îmbolnăviri acute provocate de tutun.

În perioada martie-august 2016 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2015 s-au înregistrat mai puţine cazuri externate: cu 5,4% (1.267 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru boli ischemice coronariene; cu 11,5% (88 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru accident vascular cerebral; cu 1,7% (638 cazuri) mai puţine cazuri pentru adulţii spitalizaţi pentru exacerbare a bronhopenumoniei obstructive cronice sau astm; cu 5,4% (708 cazuri) mai puţine cazuri pentru copiii spitalizaţi pentru exacerbare a astmului sau pentru o infecţie acută de căi respiratorii superioare (IACRS).

În pofida unor dezbateri intense legate de potenţialele efecte negative ale legii care interzice fumatul în spaţii închise (legea 15/2016) asupra comercianţilor (restaurante, baruri, cafenele, cluburi etc.), datele agregate de către ANAF au infirmat ferm orice potenţiale îngrijorări. Rezultatele obţinute vin în deplină concordanţă cu rezultatele altor sute de studii la nivel internaţional în legătură cu acest aspect.

Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 5.1% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege; Cifra de afaceri a barurilor a crescut în medie cu 10.6% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016, comparativ cu cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, se poate observa că vârfurile de consum sunt constante, ele menţinându-se şi după aplicarea legii 15/2016.

Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 10.9% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016 comparativ cu cifrele înregistrate în ultimele 6 luni înainte de lege. Cifra de afaceri a restaurantelor a crescut în medie cu 19.8% la 6 luni după aplicarea legii 15/2016, comparativ cu cea înregistrată în ultimele 6 luni înainte de lege.

Eforturile României de adoptare a acestei legislaţii au fost unanim apreciate la nivel internaţional, ţara noastră primind pentru prima dată 2 din cele 4 premii acordate de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru regiunea europeană, fiind considerată un model de bune practici în colaborarea societăţii civile şi factorilor decizionali pentru adoptarea unei politici publice de sănătate.

Ca un semn de continuă determinare în lupta cu cauza nr. 1 de boală prevenibilă în România (consumul de tutun), societatea civilă s-a angajat, în septembrie 2016, într-un nou demers ambiţios, dar realizabil: acela ca, în parteneriat cu toţi factorii decizionali, să contribuie la adoptarea tuturor acelor politici şi măsuri care să permită ca generaţia care se va naşte în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturităţii, în anul 2035.

Peste 350 de organizaţii non-guvernamentale au aderat deja la această iniţiativă, printre ele aflându-se organizaţii medicale, academice, de protejare a drepturilor copiilor, de tineret şi protejarea mediului.