Pierderile de învăţare asociate închiderii şcolilor sunt reale, iar impactul lor este substanţial mai ales asupra mediilor defavorizate, arată studii realizate până acum în ţări bogate, ceea ve sugerează că împactul în ţările mai puţin bogate este şi mai puternic, arată o analiză publicată zilele trecute de doi experţi ai Băncii Mondiale. Ei arată că, în faţa acestor pierderi, guvernele au acum trei mari priorităţi în privinţa educaţiei: să introducă de urgenţă programe ample de recuperare a învăţării pierdute, să protejeze bugetele pentru învăţământ şi să adapteze curriculumul şi să adopte tehnologia aşa încât acesta să se poată plia rapid, pe viitor, la trecerea şcolii din offline în online.

Analiza BM, semnată de specialiştii în educaţie Robin Donnelly şi Harry Patrinos, discută situaţia din Europa şi Asia Centrală şi invocă studii realizate în Belgia, Olanda, Elvetia şi Marea Britanie ce confirmă existenţa unor pierderi semnificative de învăţare, în urma închiderii şcolilor. În Asia Centrală, ei fac referire la o situaţie similară înregistrată în Kazahstan.

Potrivit celor doi, aceste pierderi de învăţare îi afectează mult mai profund pe elevii din gospodării cu un nivel mai scăzut de educaţie, care sunt loviţi mai puternic decât elevii din medii avantajate din punct de vedere socioeconomic.

Ei arată că studiile citate au fost realizate în ţări bogate din Europa, fiind de aşteptat ca situaţia să fie mult mai gravă în ţări mai puţin bogate sau sărace, unde inechitatea este mai profundă şi unde părţi mari ale populaţiei trăiesc sub pragul sărăciei.

Analiza arată că, până acum, pierderile de învăţare au fost asociate, în studii, cu scădere a ocupării locurilor de muncă şi cu veniturile obţinte de oameni.

Cei doi analişti recomandă autorităţilor din ţările europene şi central-asiatice să intervină pentru a combate efectele negative asociate pierderilor de învăţare.

Cele trei recomandări ale experţilor Băncii Mondiale:

1. Implementarea programelor de recuperare a învăţării pierdute – măsură care, spun cei doi, trebuie asigurată “imediat”, începând cu identificarea celor care au cel mai mult de suferit şi cu atenţie mai mare, în general, către mediile dezavantajate.

2. Protejarea bugetului educaţiei – Având în vedere impactul financiar major al pandemiei, este de aşteptat ca guvernele să apeleze la tăieri de bugete în diverse domenii, în perioada inimă. Potrivit analizei, pentru a asigura un reviriment de durată, este esenţial ca bugetele pentru educaţie să fie protejate, iar şcolile care au cel mai mult nevoie de finanţare să fie sprijinite.

3. Pregătiri pentru şocuri viitoare: Ţările trebuie să aplice învăţăturile căpătate de pe urma acestei crize şi să se adapteze aşa încât educaţia să fie mai bine pregătită să facă faţă unor astfel de şocuri, pe viitor. Şcolile să fie mai bine pregătite să poată trece uşor din offline în online, ceea ce implică nevoia să fie dezvoltat un curriculum flexibil, iar profesorii să fie mai bine echipaţi să administreze predarea, în cazul unor noi închideri.

Sursa: www.edupedu.ro