În urmă cu doi ani ziarul Cotidianul publica un material al academicianului Nicolae Dabija. Preluăm articolul, completat cu un interviu cu primarul Cozma Sârbuleţ, edilul localităţii Copăceni, personaj care refuza orice asociere a comunei pe care o conducea şi numele poetului Adrian Păunescu. Publicăm materialul, deoarece în luna noiembrie, la Copăceni va fi dezvelit un bust al poetului Adrian Păunescu, bust donat de Fundaţia Mihai Viteazul din Ploieşti, eveniment care se va desfăşura în prezenţa premierului Victor Ponta. Poetul mai are un bust în Basarabia, mai exact pe Aleea Scriitorilor din Parcul Central din Chişinău.
„La Copăceni, localitate de lângă Sângerei, din fostul judeţ Bălţi, a văzut lumina zilei la 20 iulie 1943 Adrian Păunescu.
Aici părinţii lui, Constantin şi Floarea Păunescu, au fost învăţători...
În sat se mai păstrează casa în care s-a născut, cu o livadă de meri şi gutui uscaţi, şcoala în care au fost învăţători părinţii săi, biserica în care a fost botezat...
Colectivul profesoral, cel de părinţi şi elevi au expediat în câteva rânduri demersuri primarului şi consiliului local să accepte ca şcoala din localitate să poarte numele lui Adrian Păunescu.
Directoarea gimnaziului, Maria Bajura, îmi spune: „Prin casele tinerilor învăţători Păunescu a trecut aproape tot satul. Ar fi o mândrie pentru noi ca gimnaziul să poarte numele lui Adrian Păunescu...".
De aceeaşi părere sunt şi Uniunea Scriitorilor, Ministerul Culturii, Direcţia de învăţământ Sângerei, mai mulţi consilieri raionali.
Dar nu şi primarul comunei Copăceni.
Cozma Sârbuleţ, primar comunist, a respins toate demersurile, motivând că Adrian Păunescu a fost... comunist.
Curios, am vrut să aflu şi alte motive şi m-am deplasat la Copăceni să stau de vorbă cu domnia sa.
- De ce aţi respins doleanţa profesorilor, domnule primar?
- Pentru că-i român. Ia spuneţi-mi ce-a făcut România pentru noi? Românii ne-au trădat mereu.
- Eu mă consider român. Pe cine am trădat eu? îl întreb.
- Pe mata nu te cunosc, da' români-s trădători...
- Toţi?
- Toţi.
- Şi Eminescu?
- Băsescu a spus despre Eminescu că-i moldovan din Bucovina, el nu-i român.
- Dar Eminescu afirmase că „Suntem români şi punctum".
- Poate să afirme, da' românii de ce nu iau măsuri cu Mihai Conţiu, acest Pavlic Morozov al lor, care îşi face de cap la „Moldova Suverană"?
- Ce ar trebui să facă?
- Da' ruşii ce făceau cu cel care-i trăda, îl găseau şi-n fundul pământului, îl vârau în câte-un sac şi-l treceau graniţa clandestin la Moscova ca să-l judece, românii de ce nu fac la fel?
- Nu poate un popor întreg să poarte vina pentru scursurile sale. Acest Conţiu l-a atacat şi pe Păunescu...
- Ei vedeţi! Da' iaca eu vreu să vă întreb: de ce nu trăim bine cu românii? Ei cu afacerile ne amăgesc. Cu ruşii, poftim, poţi face orice afaceri, ei sunt cinstiţi, da' românii numa' să te amăgească.
- Aţi avut vreo afacere cu Păunescu şi v-a tras ţeapa? De ce neglijaţi decizia colectivului pedagogic?!
- N-avem nici un pedagog membru al consiliului local. Lumea nu-i iubeşte.
- Mi s-a spus că dumneavoastră aţi convins consiliul local...
- S-a pus întrebarea: ce-a făcut Păunescu pentru sat?
- S-a născut aici. Ce-aţi fi vrut mai mult să facă? Tot globul pământesc a aflat astfel că există satul Copăceni...
- Ce-a făcut el pentru gimnaziu, vă întreb, ca acesta să-i poarte numele?
- A scris nişte cărţi... Dar credeţi că Eminescu, Alecsandri sau Vieru au văruit pereţi sau au făcut porţi pentru zecile de şcoli care le poartă numele?! Şi-apoi, nu Păunescu trebuia să repare şcoala, nici să-i aşeze poarta lipsă, ci primarul din sat. E datoria lui, nu a poetului. Sau aţi fi vrut să vină Păunescu cu ciocan şi cuie să repare gardul şcolii care se dărâmă? Aţi fost prezent la Academie când Adrian Păunescu a fost făcut Membru de Onoare al Academiei de Ştiinţe şi atunci aţi promis că gimnaziul din sat îi va purta numele.
- Da, dar nu mi-a plăcut că Adrian Păunescu se uita la mine ca la o bucată de beton...
- Dar cum aţi vrut să se uite?! Era grav bolnav... Peste două luni a şi plecat la cele veşnice... Bănuiesc că satul ar trebui să aştepte până veţi fi scos din primar ca gimnaziul să poată purta numele lui Adrian Păunescu?
- Da, lăsaţi să mai teacă timp. Peste 50 de ani poate că gimnaziul îi va purta numele. De ce vă grăbiţi? Asta e situaţia! – conchide filozofic Sârbuleţ.
Incredibil, dar acest personaj care urăşte românii, scriitorii, pedagogii a fost profesor de istorie.
Iar poetul... Nu atât el are nevoie de noi, cât noi avem nevoie de el, aici în Basarabia lui şi a noastră, care mai rămâne şi în acest început de secol al XXI-lea o ţară de tranşee. Cum spusese chiar el în una dintre ultimele sale poeme:
„Nu cer nimic, în schimb
Le pot avea pe toate
Nu cer nici loc, nici timp,
Eu am eternitate."
El, în spaţiul lui de veşnicie, mai poate aştepta şi 50 de ani ca să ajungă la Copăceni, dar Copăcenii vor avea oare răbdarea necesară ca să ajungă până la el şi să-l poată îmbrăţişa ca pe un fiu, aşa cum a făcut-o în clipa naşterii lui, clipă care i-a legat odată şi pentru totdeauna sub cerul lui Dumnezeu şi pe acest pământ al oamenilor?!”.
