(127 vizualizări)
Încă de la momentul aderării la Consiliul Europei, la 7 octombrie 1993, România a fost un membru activ în cadrul organizaţiei, promovând valorile şi obiectivele acestui for. Aderarea României la Consiliul Europei a reprezentat parte a procesului conjugat de integrare în familia structurilor europene (UE) şi euro-atlantice (NATO). România a devenit parte a 102 convenţii ale Consiliului Europei şi a semnat alte 11 convenţii importante.
Un moment important pentru România, în cadrul structurilor de funcţionare a Consiliului Europei, l-a reprezentat deţinerea preşedinţiei semestriale, pentru şase luni, a Comitetului de Miniştri, principala instituţie decizională a organizaţiei.
La 17 noiembrie 2005, cu prilejul summit-ului de la Varşovia al organizaţiei, România, prin ministrul de Externe Mihai-Răzvan Ungureanu, a preluat de la Portugalia preşedinţia Comitetului de Miniştri, având ca obiective prioritare: promovarea standardelor democratice şi ale bunei guvernări; întărirea protecţiei generale a drepturilor omului în Europa; promovarea diversităţii şi a dialogului între religii şi culturi, precum şi întărirea eficienţei şi a coerenţei arhitecturii instituţiilor Consiliului Europei. România a urmărit aplicarea Declaraţiei politice şi a Planului de acţiune adoptate cu prilejul summit-ul de la Varşovia al organizaţiei.
România şi-a asumat continuarea proiectelor politice şi instituţionale majore ale Consiliului Europei – stabilirea unui nou cadru de cooperare cu Uniunea Europeană, asigurarea unei mai bune sinergii cu OSCE, reforma Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin promovarea intrării în vigoare a Protocolului nr. 14 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.
În cadrul celei de-a 116-a reuniuni a Comitetului de miniştri, la Strasbourg, la 19 mai 2006, ministrul de Externe al României Mihai-Răzvan Ungureanu a predat ministrului de externe rus, Serghei Lavrov, transferul formal al preşedinţiei acestui organism, prilej cu care a fost prezentat bilanţul preşedinţiei române: lansarea procesului de constituire a euroregiunii Mării Negre, organizarea primei reuniuni a şcolilor de studii politice ale Consiliului Europei şi, tot în premieră, a unei reuniuni regionale în cadrul campaniei Consiliului Europei pentru prevenirea şi combaterea traficului cu persoane.
La 5 mai 2009, la Palatul Parlamentului din Bucureşti, a fost organizată reuniunea România-Consiliul Europei, dedicată aniversării a 60 ani de la înfiinţarea organizaţiei, cu tema “Consiliul Europei – promotor al democraţiei”. Organizată de Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în parteneriat cu Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti şi Agenţia Naţională de Presă – Agerpres , reuniunea a avut ca teme: “Cooperarea dintre România şi Consiliul Europei, edificarea unui sistem democratic în ţara noastră” şi “Parteneriatul dintre România şi Consiliul Europei în perioada următoare”. Pe toată durata evenimentului a fost deschisă cu sprijinul Agerpres şi al Biroului protocol-arhivă foto al Consiliului Europei o expoziţie fotografică intitulată “România şi Consiliul Europei”.
Încă din 2009, România a fost un membru activ în cadrul Comitetului Ad-hoc pentru Prevenirea şi Combaterea Violenţei împotriva Femeilor şi a Violenţei Domestice, al cărui rol a fost redactarea şi adoptarea Convenţiei de la Istanbul în materie. La 1 septembrie 2013, Guvernul României a adoptat Memorandumul pentru semnarea Convenţiei de la Istanbul.
În cadrul unui discurs, susţinut, la 27 ianuarie 2011, la Strasbourg, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, preşedintele Traian Băsescu a subliniat rolul important al organizaţiei, prin instrumentele sale, în cadrul procesului de monitorizare şi consolidare a democraţiei româneşti.
La 5 octombrie 2012, a fost publicat raportul Comisiei pentru minorităţi a Consiliului Europei. Documentul aprecia paşii semnificativi realizaţi de autorităţile române în ce priveşte protejarea drepturilor minorităţilor naţionale şi combaterea discriminării împotriva romilor. Totodată, se evidenţia îmbunătăţirea accesului minorităţilor la mass-media publice.
La 20 martie 2013, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a fost decorat, la Bucureşti, de preşedintele Traian Băsescu, cu Ordinul ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer. Oficialul Consiliului Europei a avut discuţii cu premierul Victor Ponta, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală.
Premierul Victor Ponta a participat, la 24 aprilie, la Strasbourg, la inaugurarea expoziţiei filatelice “Lumea într-un timbru”, dedicată aniversării a două decenii de la aderarea României la Consiliul Europei. Prezent la eveniment, secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, a precizat că România a parcurs o “cale lungă” în ultimii 20 de ani, “realizându-se visul poporului român de a deveni liber şi parte a Europei”.
Totodată, secretarul general al organizaţiei a anunţat că România a fost aleasă să găzduiască Oficiul pentru lupta împotriva criminalităţii cibernetice.
România are, la Strasbourg, o misiune diplomatică permanentă pe lângă Consiliul Europei, condusă de un reprezentant permanent. Ministrul Afacerilor Externe este membru în Comitetul de Miniştri. La Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), România este reprezentată de o delegaţie formată din 10 parlamentari, iar alţi 10 fiind membri substituenţi. În cadrul Congresului Autorităţilor Locale şi Regionale există de asemenea 10 membri titulari şi 10 substituenţi din partea României. Corneliu Bîrsan este judecător în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului, până la 16 decembrie 2013. La 2 octombrie 2013, judecătoarea Iulia Motoc a fost aleasă, de plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, să ocupe postul de judecător din partea României în cadrul Curţii Europene a Drepturilor Omului.
