Zeci de taxe nefiscale pe care le plătesc în prezent persoanele fizice şi firmele urmau să fie eliminate, potrivit unui proiect de lege ce a trecut recent de Parlament şi care mai avea nevoie de semnătura preşedintelui statului pentru a se aplica. Totuşi, Klaus Iohannis a decis azi să trimită Curţii Constituţionale (CCR) o sesizare de neconstituţionalitate asupra documentului care stabileşte eliminarea timbrului de mediu pentru maşini, a taxelor pentru constituirea entităţilor la Registrul Comerţului sau a taxei radio-TV, printre altele.

Măsura anulării a zeci de taxe nefiscale este inclusă într-un Proiect de lege privind eliminarea unor taxe, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, document adoptat pe 25 octombrie de Camera Deputaţilor (Forul decizional) şi trimis două zile mai târziu (27 octombrie) la preşedintele ţării pentru promulgare.

Potrivit Constituţiei, promulgarea unei legi se face în maximum 20 de zile de la primirea ei, ceea ce înseamnă că mâine era ultima zi în care Klaus Iohannis se putea pronunţa asupra prevederilor aprobate de parlamentari.

În acest sens, şeful statului a decis să sesizeze CCR cu privire la neconstituţionalitea actului, aşa cum reiese din acest comunicat de presă al instituţiei prezidenţiale. Concret, preşedintele consideră reglementările aprobate de parlamentari lipsite de coerenţă, previzibilitate şi responsabilitate, la fel cum se întâmplă şi cu alte dispoziţii legale adoptate în ultima perioadă. 

În sesizarea de neconstituţionalitate transmisă azi preşedintelui CCR, Klaus Iohannis atrage atenţia că noile prevederi nu respectă Constituţia ţării, fiind încălcate normele referitoare la principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al legalităţii, raporturile Parlamentului cu Guvernul, rolul Guvernului, precum şi cele care guvernează bugetul public naţional.

Analizând parcursul legislativ al legii, unul foarte rapid de altfel, administraţia prezidenţială a constatat că Senatul a adoptat proiectul de act normativ fără să fi primit vreo informare de la Guvern şi, implicit, fără să fie prezentat impactul bugetar al măsurilor, în ciua prezenţei la dezbateri a secretarului de stat din Ministerul Finanţelor, cel care însă nu a exprimat un acord în numele Executivului, ci doar a comunicat potenţialul impact al acestor măsuri, susţinând că acest impact a fost calculat de către ministerul de resort la „1,6 miliarde de lei, reprezentând 0,2% din PIB, fără a se preciza cu exactitate sursa de acoperire a acestor sume”.

În plus, cum legea supusă acum controlului de constituţionalitate nu cuprinde un termen ulterior de intrare în vigoare, măsurile adoptate vor produce consecinţe imediate, fiind afectată execuţia în curs a bugetului de stat.

Vă reamintim că, potrivit Constituţiei, şeful statului putea, până cel târziu mâine, atunci când se împlinea termenul de 20 de zile de la primirea legii adoptate de Parlament, fie să promulge legea, fie să o trimită Parlamentului spre reexaminare sau CCR pentru obiecţia de neconstituţionalitate, aşa cum s-a şi întâmplat.

Printre cele mai importante taxe pe care le plătesc în prezent persoanele fizice şi care ar urma să dispară se regăşeşte şi timbrul de mediu. Concret, actul normativ care reglementează timbrul de mediu pentru autovehicule, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, ar urma să fie abrogat, măsură ce ar conduce, potrivit iniţiatorilor legii, la "impulsionarea tranzacţiilor în domeniu şi reducerea timpul necesar achiziţionării unei maşini".

Totodată, proiectul de lege adoptat de parlamentari în procedură de urgenţă prevede eliminarea taxei pentru cazierul fiscal şi cel judiciar, documentele urmănd a fi eliberate gratuit solicitanţilor. 

Mai departe, persoanele fizice ce trebuie să anunţe pierderi de acte sau schimbări de nume o vor face gratuit, publicarea anunţurilor în acest sens în Monitorul Oficial urmând să se facă gratuit. În mod similar, vor fi eliminate taxa pentru apostilarea şi supralegalizarea actelor oficiale şi taxa suplimentară pentru eliberarea paşapoartelor. 

De asemenea, şi Legea nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru ar urma să fie abrogată. În prezent, pe lista taxelor cuprinzând taxele extrajudiciare de timbru sunt incluse, printre altele: 

• înregistrarea, la cerere, în actele de stare civilă a schimbării numelui şi sexului;
• preschimbarea actelor de identitate pentru cetăţeni români, precum şi înscrierea menţiunilor privind schimbarea domiciliului sau a reşedinţei cetăţenilor români;
• taxa de examinare pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din categoriile şi subcategoriile A, A1, B, B1 şi B+E;
• taxa de examinare pentru obţinerea permisului de conducere pentru autovehicule din anumite categorii şi subcategorii;
• taxe de autorizare provizorie a circulatiei autovehiculelor si remorcilor neînmatriculate permanent sau temporar
• eliberarea sau viza anuală a permiselor de vânătoare;
• înregistrarea unor cereri privind furnizarea unor date din Registrul naţional de evidenţă a persoanelor, precum şi din Registrul naţional de evidenţă a permiselor de conducere şi certificatelor de înmatriculare.

În ceea ce priveşte taxele consulare şi de cetăţenie, percepute la misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră ale României în străinătate, acestea ar urma să fie, la rândul lor, eliminate, astfel încât românii din străinătate să poată obţine documentele necesare în aceleaşi condiţii ca românii din ţară. Mai exact, este vorba, printre altele, despre taxele aplicate pentru:

• înregistrarea cererii de eliberare a unei cărţi de identitate sau a unei cărţi electronice de identitate;
• eliberarea unui paşaport sau a unui titlu de călătorie;
• legalizarea semnăturii traducătorului;
• legalizarea unei copii de pe înscrisuri;
• legalizarea semnăturii de pe un înscris sub semnătură privată.

În fine, documentul amintit prevede eliminarea taxelor pentru eliberarea permiselor de pescuit sportiv/recreativ.