Persoanele interesate de istorie sau cele dornice să descopere locuri inedite pot găsi la Drăgăneşti-Olt, în curtea Muzeului Câmpiei Boianului, un obiectiv unic în ţară şi chiar în Europa – după cum susţine artizanul lui, profesorul Traian Zorozoliu – respectiv un parc arheologic ce reconstituie în aer liber o aşezare neolitică specifică pentru cultura Gumelniţa.

O punte îngustă din lemn deschide calea în arheoparc, unde cele câteva căsuţe mici, acoperite cu trestie şi parcă ţinute laolaltă de un gard de nuiele, îţi ademenesc uşor gândurile şi imaginaţia spre vremuri îndepărtate, când comunităţile erau atât de puţin numeroase încât încăpeau în trei, patru sau cinci colibe, ridicate rapid, din trestie împletită şi pământ, pe insule din zone inundabile. Cuptorul, vatra, laviţa şi patul înalt de numai o palmă, din pământ, acoperit cu rogojini şi piei de animale vorbesc şi ele despre un alt mod de viaţă.

“Este fascinant pentru oricare om din ţara asta, iubitor de istorie sau nu, să poată păşi într-un sat de acum 4.500 de ani. Este singurul sat din ţară de acest fel şi singurul din Europa. La inaugurarea lui au venit 96 de arheologi din 24 de ţări din Europa care au avizat că este cea mai reuşită — să zicem aşa — reconstituire. (…) N-am avut spaţii mari, că puteam să fac mai multe.

Şi este frumos, poţi intra să vezi o altă lume, un alt mod de organizare a spaţiilor interioare, un alt mod de viaţă”, vorbeşte însufleţit profesorul Zorzoliu, director al Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgăneşti-Olt, despre arheoparcul pe care l-a realizat în urmă cu patru ani.

Arheoparcul de tip neolitic din cadrul complexului muzeal al oraşului Drăgăneşti-Olt a fost inaugurat în 2010 şi a fost realizat de profesorul muzeograf Traian Zorzoliu, care a reconstituit în parcul arheologic un sat după tipul aşezărilor neolitice specifice culturii Gumelniţa, ale cărei urme au fost descoperite la Drăgăneşti.

Satul neolitic este format din şase colibe de mărime naturală ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un şanţ de apărare şi gard din nuiele împletite, iar accesul se face pe o punte din lemn. În interiorul colibelor sunt prezentate şi uneltele folosite pentru ocupaţiile neolitice, de pescar, agricultor, olar, vânător.

Găsim agăţate de pereţi sau de acoperiş, pe vatră, sau pe altarul de cult şi alte obiecte specifice perioadei neolitice, vase, opaiţe, obiecte de cult, ce se foloseau în gospodărie având diferite utilităţi.

Una dintre colibe este o locuinţă lacustră, ce servea drept depozit pentru provizii, pentru că în urmă cu peste 4.000 de ani insulele pe care erau ridicate aşezările erau situate în zone inundabile.

Reconstituirea unei aşezări de tip neolitic la Drăgăneşti a fost posibilă, potrivit lui Traian Zorzoliu, datorită campaniilor de cercetări arheologice din zonă la care a participat, deoarece în timpul acestor cercetări materialul arheologic descoperit a dat posibilitatea reconstituirii modului de viaţă al populaţiei neolitice gumelniţene.

Găsim agăţate de pereţi sau de acoperiş, pe vatră, sau pe altarul de cult şi alte obiecte specifice perioadei neolitice, vase, opaiţe, obiecte de cult, ce se foloseau în gospodărie având diferite utilităţi.

Una dintre colibe este o locuinţă lacustră, ce servea drept depozit pentru provizii, pentru că în urmă cu peste 4.000 de ani insulele pe care erau ridicate aşezările erau situate în zone inundabile.

Reconstituirea unei aşezări de tip neolitic la Drăgăneşti a fost posibilă, potrivit lui Traian Zorzoliu, datorită campaniilor de cercetări arheologice din zonă la care a participat, deoarece în timpul acestor cercetări materialul arheologic descoperit a dat posibilitatea reconstituirii modului de viaţă al populaţiei neolitice gumelniţene.