Pânǎ în prezent, înfaţişarea cetăţii a cunoscut numeroase modificǎri. Imaginea contemporanǎ pǎstreazǎ elemente arhitecturale care pot reconstitui istoria unei fortificaţii care a rezistat cu succes asediilor la care a fost supusǎ.

Tipologia cetăţii ne este demonstrată de dimensiunile acesteia, aproximativ 3500 mp ca suprafaţǎ; materialele folosite pentru ridicarea fortificaţiilor au fost piatra şi cǎrămida, legate prin mortar simplu, fortificaţii încadrate de 8 turnuri patrulatere si unul poligonal.

În timpul şederii cavalerilor teutoni în Ţara Bârsei (1211-1225) au fost aduşi în această regiune primii colonişti saşi, dintre care o parte au fost aşezaţi la Râşnov, alături de populaţia românească băştinaşă, contribuind prin munca lor la dezvoltarea acestei vechi aşezări. Din această perioadă datează şi porţiunea cea mai veche a cetăţii.

Accesul în cetatea propriu-zisă nu se face direct, ci printr-o incintǎ înconjuratǎ de un zid de piatrǎ, aflatǎ în prezent în ruină.

Cetatea are douǎ curţi: exterioară si interioarǎ. In curtea exterioară (“curtea din faţa cetăţii“ sau “grădina cetăţii”) erau adăpostite vitele. Curtea exterioară are o intrare pentru armament şi alimente, şi o alta, pe sub turnul pǎtrat, pentru vite. În incinta cetăţii (curtea interioară) erau căsuţele locuitorilor, care serveau ca adăpost şi cămară în timpul asediilor. Pe vârful colinei a fost construită o şcoală şi în anul 1650 a fost ridicatǎ o capela ale cǎrei ziduri se mai vǎd şi astăzi. Datorită numeroaselor invazii militare, cetatea a fost “a doua vatră a Râşnovului”.

Neajunsul principal al acestei aşezări din cuprinsul cetăţii, l-a constituit multǎ vreme, lipsa unui izvor de alimentare cu apǎ. Când atacurile se prelungeau, iar rezervele de apǎ erau pe sfârşite, refugiaţii din cetate ieşeau noaptea pe poarta principală şi aduceau apă de la un izvor ştiut numai de ei. Pentru o apǎrare eficientă, pantele dealului cetăţii au fost defrişate, iar acolo unde ascensiunea se putea face uşor, au fost săpate şanţuri în stâncă.

Atunci când aflau de apropierea unei armate duşmane sau de izbucnirea unui incendiu paznicii alarmau populaţia târgului prin bǎtǎile clopotului din turnul de pază.

În prezent, turiştii mai pot vizita în interiorul cetăţii si muzeul de artă feudal, în care sunt expuse arme, unelte, galerii, mobilier de epocă, armuri, porturi specifice secolului, diverse fotocopii ale documentelor din acea vreme. În muzeu mai sunt expuse şi cateva obiecte neobişnuite secolului nostru, şi anume, o mască de tortură şi un jug care folosea la transportarea prizonierilor.

În casele ocupate de vechii locuitorii ai Râşnovului s-au amenajat buticuri de unde turiştii pot achiziţiona diferite suveniruri, pietre semi-preţioase, obiecte de artă, cărţi în care sunt prezentate istoria şi tradiţia locului, etc. În centrul cetăţii a mai fost amenajat şi un bar-terasă, unde vizitatorii se pot odihni după lunga plimbare printre ruine. Trebuie să amintim şi de tirul cu arc, unde doritorii îşi pot exersa priceperea.

Aici au fost turnate mai multe cadre ale filmului "Nemuritorii" - (1974) în regia lui Sergiu Nicolaescu, "Dacii", "Mihai Viteazul", sau "Columna", oraşul câştigându-şi astfel titlul de cetate a filmului istoric românesc. Aşa cum a declarat într-un interviu acordat în anul 2009, Râşnovul a fost pentru Sergiu Nicolaescu unul dintre locurile preferate pentru realizarea filmelor sale istorice. Datorită regizorului, Cetatea Râşnov a devenit cetatea nemuritorilor cinematografiei româneşti: Amza Pellea, Colea Răutu, Ilarion Ciobanu, Gheorghe Dinică, Jean Constantin, Gina Patrichi.

În 2002, zona Râşnovului ajungea celebră după ce regizorii americani au ales să filmeze pelicula „Cold Mountain", în care protagonişti au fost Jude Law şi Nicole Kidman şi care a fost premiată chiar cu un Oscar. O parte dintre scene au fost trase şi la cetatea ţărănească.

Peste 60 de filme, un târg de carte, sau diferite concerte sunt doar câteva dintre tentaţiile Festivalului de Film Istoric de la Râşnov.

În incinta Cetăţii Râşnov este deschis din anul 2008 Centrul de Informare pentru Patrimoniu, un proiect realizat în colaborare cu Primăria oraşului Râşnov şi Asociaţia Mioritics, sub egida UNESCO, având ca scop promovarea itinerariilor culturale din România.

Taxa de acces: 
Adulti: 10 lei
Copii, elevi, studenti: 5 lei

Acces gratuit:
- copiii mai mici de 3 ani

- persoanele cu dizabilităţi, pe baza unui act doveditor

Foto: Öner Ermiş