Hepatita acută cu cauze necunoscute care a afectat copii din 11 ţări, unde a omorât un minor şi a necesitat transplant de ficat în numeroase cazuri, a ajuns şi în România. OMS anunţă că un singur caz a fost înregistrat, deocamdată, în ţara noastră.  

Misterioasa hepatită afectează copiii cu vârste cuprinse între 1 lună şi 16 ani, precizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii, potrivit căreia a fost înregistrat până acum cel puţin un deces, iar în cazul a 17 copii (10%) a fost nevoie de transplant de ficat

”Nu este încă clar dacă a existat o creştere a cazurilor de hepatită sau o creştere a gradului de conştientizare a cazurilor de hepatită, care apar în ritmul aşteptat, dar nu sunt detectate. Deşi adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigaţiile sunt în desfăşurare pentru agentul cauzal”, a mai spus OMS.

Până pe 21 aprilie 2022 au fost raportate cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută de origine necunoscută din 11 ţări din Regiunea Europeană a OMS şi o ţară din Regiunea OMS a Americilor.

Ce simptome are misterioasa hepatită care afectează copiii

Astfel, au fost raportate cazuri în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (Regatul Unit) (114), Spania (13), Israel (12), Statele Unite ale Americii (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Ţările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franţa (2), România (1) şi Belgia (1).

Sindromul clinic printre cazurile identificate este hepatita acută (inflamaţia ficatului) cu enzime hepatice semnificativ crescute. Multe cazuri au raportat simptome gastro-intestinale, inclusiv dureri abdominale, diaree şi vărsături, premergând apariţia cu hepatită acută severă şi niveluri crescute de enzime hepatice (aspartat transaminaza (AST) sau alanin aminotransaminaza (ALT) mai mare de 500 UI/L) şi icter.

Majoritatea cazurilor nu au avut febră. Viruşii obişnuiţi care provoacă hepatită virală acută (virusurile hepatitei A, B, C, D şi E) nu au fost detectaţi în niciunul dintre aceste cazuri.

Călătoriile internaţionale sau legăturile către alte ţări pe baza informaţiilor disponibile în prezent nu au fost identificate ca factori.

Adenovirusul, identificat în majoritatea cazurilor

Adenovirusul a fost detectat în cel puţin 74 de cazuri, iar din numărul de cazuri cu informaţii despre testarea moleculară, 18 au fost identificate ca tip F 41. SARS-CoV-2 a fost identificat în 20 de cazuri dintre cele care au fost testate. În plus, 19 au fost detectaţi cu o co-infecţie SARS-CoV-2 şi adenovirus.

Regatul Unit, unde au fost raportate până în prezent majoritatea cazurilor, a observat recent o creştere semnificativă a infecţiilor cu adenovirus în comunitate (detectate în special în probele de fecale la copii) ca urmare a unor niveluri scăzute de circulaţie la începutul pandemiei de COVID-19. Ţările de Jos au raportat, de asemenea, o creştere concomitentă a circulaţiei comunitare de adenovirus.

Cu toate acestea, datorită testării de laborator îmbunătăţite pentru adenovirus, acest lucru ar putea reprezenta identificarea unui rezultat rar existent care apare la niveluri nedetectate anterior şi care este acum recunoscut datorită testării crescute.

Investigaţii suplimentare sunt în desfăşurare în ţările care au identificat cazuri şi includ istorii clinice şi de expunere mai detaliate, teste toxicologice (adică teste de toxicitate pentru mediu şi alimente) şi teste virusologice/microbiologice suplimentare.