Virusul care a dat peste cap viaţa întregii planete are deja un an de când a provocat oficial primele îmbolnăviri, în oraşul Wuhan şi provincia Hubei din China, dar încă multe necunoscute - de la modalitatea în care se transmite, cine face o formă uşoară şi cine riscă o formă gravă a bolii, ce sechele pe termen lung provoacă această infecţie sau când va veni mult aşteptatul moment în care ne vom putea relua viaţa normală. HotNews.ro a trecut în revistă cele mai mari necunoscute despre virus, însoţite de explicaţii ale specialiştilor.

 

1. Cum se transmite coronavirusul?

 

Coronavirusul se transmite, conform medicilor consultaţi de HotNews.ro pe parcursul lunilor de pandemie, în două feluri: prin picături nazofaringiene pe care le eliminăm în timpul vorbitului, tusei şi strănutului şi prin mâini murdare.

 

Practic, principalul risc este atunci când oamenii stau la distanţă mai mică de 1,5 - 2 metri unul faţă de altul, în special în spaţii închise, dar şi în spaţii deschise.

 

Purtarea măştii împiedică infectarea, dar nu 100%. În funcţie de tipul măştii şi de filtre, aceasta poate proteja persoana care o poarta sau doar persoanele din jurul acesteia. Practic, unele dintre măşti - cele mai simple - nu îi protejează pe purtătorii lor decât dacă şi persoanele aflate în jurul lor poartă mască.

 

De asemenea, mâinile trebuie dezinfectate frecvent pentru a evita infectarea, în special după ce sunt atinse suprafeţe atinse şi de alte persoane.

 

Modalitatea de transmitere a virusului are însă în continuare multe necunoscute: specialiştii nu au reuşit să cadă de acord în cât timp se transmite virusul într-un spaţiu închis de la o persoană infectată la alte persoane aflate în încăpere: unii medici vorbesc despre 15 minute, alţii despre 20 de minute iar alţii spun că acest lucru nu este cunoscut cu exactitate.

 

În ceea ce priveşte suprafeţele contaminate, nu este clar nici acum cât timp rezistă virusul pe suprafeţe.

 

2. Cine face o formă uşoară şi cine face o formă gravă a bolii sau ajunge chiar la deces?

 

La un an de la primele cazuri oficiale de îmbolnăvire, cine va face o formă asimptomatică sau uşoară a bolii şi cine va face o formă gravă sau va ajunge chiar la deces reprezintă în continuare o loterie.

 

Statistic, aproximativ 5% dintre persoanele diagnosticate cu COVID-19 fac o formă gravă a bolii, iar în jur de jumătate dintre formele grave duc la deces.

 

Chiar dacă majoritatea persoanelor care fac forme grave ale bolii sunt în vârstă sau suferă şi de alte afecţiuni, medicii consultaţi în ultimul an de HotNews.ro avertizează că nu este o regulă. Oricine poate face o formă gravă, la orice vârstă şi fără să aibă alte afecţiuni, iar în lume s-au înregistrat astfel de cazuri, inclusiv soldate cu decese.

 

3. Cât de precise sunt testele pentru depistarea coronavirusului?

 

În acest moment, cele mai sigure teste pentru depistarea infecţiei cu virusul SARS-CoV2 sunt testele RT-PCR prelucrate în laborator. Testele rapide sunt mult mai precise, având o sensibilitate de doar 50%-60%.

 

Chiar şi testele PCR, considerate cele mai sigure şi prelucrate în laborator, pot da însă rateuri - rezultate fals pozitive sau fals negative. Aceste cazuri sunt în general excepţii şi ţin mai mult de modul în care au fost recoltate şi transportate probele până la laborator, au explicat recent specialişti în medicină de laborator, pentru HotNews.ro.

 

4. Ce sechelele pe termen lung rămân după vindecarea de infecţia propriu-zisă şi cine rămâne cu ele?

 

Cele mai frecvente sechele cu care pot rămâne pacienţii vindecaţi de infecţia cu SARS-CoV2 sunt cele pulmonare, însă există cazuri când infecţia duce la coagularea sângelui şi poate afecta funcţia cardiacă, hepatică şi renală sau poate duce la insuficienţă multiplă de organ.

 

Ca şi în cazul persoanelor care dezvoltă forme grave ale bolii în urma infectării sau ajung chiar la deces, nici în cazul sechelelor nu există o regulă, iar în acest moment pare să fie vorba despre o loterie.

 

5. Când va lua sfârşit pandemia?

 

Potrivit specialiştilor, despre începutul sfârşitului pandemiei vom putea vorbi în momentul în care un procent de aproximativ 70% din populaţia globului va avea imunitate în faţa virusului. Imunitatea se poate obţine fie prin anticorpii care apar după ce ai trecut prin boală, fie prin vaccinare.

 

Întreaga lume s-a mobilizat pentru dezvoltarea în timp record a unui vaccin sigur şi eficient împotriva virusului, iar în scurt timp, vaccinarea anti-COVID va începe, simultan, în multe ţări.

 

Când se va ajunge la gradul de imunizare a 70% din populaţie şi când ne vom putea relua viaţa normală rămân însă nişte necunoscute în acest moment.

 

 

 

Sursa: www.hotnews.ro