Moşierul român Evanghelie Zappa a iniţiat Jocurile Olimpice moderne înaintea lui Pierre de Coubertin, încă de la 1859. La Atena, grecii îngrijesc un „templu“ care îi poartă numele, „Zappeion“. Acasă, în Câmpia Bărăganului, românii i-au distrus conacul.
Au existat oameni care de-a lungul istoriei au punctat fericit timpul şi spaţiul prin atitudinile şi acţiunile lor excepţionale. Unii s-au înscris definitiv în cartea cu nume aureolate a omenirii. Alţii, chiar dacă n-au fost mai prejos, tind să fie în mod nemeritat uitaţi sau trecuţi, eventual, la „anexe".
O astfel de situaţie o găsim şi-n cazul moşierulul Evanghelie Zappa. Astăzi aproape nimeni nu mai ştie că acesta a contribuit financiar la înfiinţarea Academiei Române şi că ar trebui să fie citat constant alături de Pierre de Coubertin ca întemeiator al Jocurilor Olimpice moderne, pe care a început să le organizeze, cu fonduri proprii, la Atena, în anul 1859.
Omul cu mai multe origini
Evanghelie Zappa s-a născut în anul 1800 în Lamporo, regiunea Epirului de nord, în Albania. Însă, în biografia acestuia, originea sa etnică a stârnit multe interpretări, avansându-se ideea că ar fi fost albanez, macedoromân sau grec.
Faptul că vorbea greceşte şi s-a zbătut toată viaţa să reînvie Jocurile Olimpice i-a făcut pe unii să aprecieze că acesta era grec, nu aromân. Peste ani, rudele lui Zappa au contestat oficial şi public această supoziţie probând în instanţă originea sa albaneză. Cu toate astea, Evanghelie însuşi, după obţinerea cetăţeniei române în 1844 şi stabilirea definitivă în Ţara Românească, menţiona într-o „Proclamaţie" tipărită la Bucureşti în vara anului 1852 despre dubla sa adopţie: „Eu a iubit şi iubesc pe greci, i-am respectat şi-i respect încă, nu mai puţin iubesc şi respect şi pe români, a căror ţară am adoptat-o ca p-o a doua Patrie a mea şi am ales umbra legilor ei sub care trăiesc astăzi".
O dată cetăţenia română luată se stabileşte la Broşteni, judeţul Ialomiţa, unde cumpără moşia Broştenii Noi „cu toate trupurile şi numirile ei" de la serdarul Ioan Al. Filipescu, ginerele fostului domnitor Gh. Bibescu. De aici drumurile îi sunt deschise. Cumpără pământ cu nemiluita, păduri, lacuri şi construieşte mori, magazii şi povarne (fabrici de spirt). Cu cât îşi sporeşte averea, cu atât actele sale filantropice urmau să fie mai consistente.
Donator şi fondator al Academiei Române
Evanghelie Zappa a contribuit financiar la întemeierea Societăţii Literare, care avea să devină mai târziu Academia Română, oferind domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în februarie 1860, o donaţie de 3.000 de galbeni. Din aceştia, 2.000 de galbeni erau pentru întocmirea unui dicţionar românesc, 200 pentru o gramatică şi 800 pentru realizarea unor traduceri din autori clasici, la care va mai adăuga 2000 de galbeni pentru a contribui la fondul pentru premiile literare şi ştiinţifice, donaţii ce vor constitui „Fondul Zappa" ca fond literar.
Cum între marele moşier şi domnitorul Cuza se legase o strânsă prietenie, cât şi pentru faptul că Zappa era un competent cunoscător al problemelor agrare, acesta, alături de Mihail Kogălniceanu, îşi permite să-l sfătuiască pe Cuza cum ar trebui să fie concepută şi aplicată reforma agrară şi ce conţinut să aibă decretul din primăvara anului 1864 de înfăptuire a reformei agrare. Totodată, Evanghelie Zappa este cel care-şi oferă printre primii moşiile spre delimitare, conform legilor agrare, cedând o treime din ele.
Întemeietorul Jocurilor Olimpice moderne
Într-un mod oarecum nedrept istoria îl consemnează doar pe baronul Pierre de Coubertin ca părinte al ideii reluării Jocurilor Olimpice, când într-o conferinţă ţinută la Paris, în anul 1894, acesta propunea ca oraşul Atena să fie gazda Jocurilor Olimpice din 1896.
Adevărul este însă altul. Cu mult înainte de conferinţa lui Coubetin, în prima parte a anului 1856, Evanghelie Zappa trimitea de la Bucureşti regelui Othon I de Bavaria al Greciei şi guvernului elen propunerea reânfiinţării Jocurilor Olimpice la Atena, dând asigurări că va pune la dispoziţie fondurile necesare, atât pentru cheltuielile de organizare, cât şi pentru construirea unor edificii sportive.
Cum propunerea nu s-a materializat, revine peste doi ani cu o nouă petiţie adresată regelui şi cu o ofertă clară: cedarea a 400 de acţiuni pe care le avea la Societatea Elenă a Vapoarelor şi donarea a încă 3000 de galbeni pentru a fi fondată la Atena „Instituţia Olimpicelor", desfăşurarea din patru în patru ani a concursurilor numite „Olimpii", începând cu anul 1859, construirea unui complex expoziţional şi cultural-sportiv.
A acceptându-se oferta, primele Jocuri Olimpice moderne, desfăşurate după planul lui Zappa, au fost inaugurate pe 15 noiembrie 1859, în prezenţa familiei regale, a guvernului şi a altor personalităţi din acea vreme.
Însă schimbarea regilor în Grecia (lui Othon I îi urmează George) şi contextul internaţional neprielnic au făcut ca periodicitatea Jocurilor Olimpice să nu mai fie respectată. Următoarele două ediţii ale Jocurilor Olimpice „Zappaiene" s-au desfăşurat în anii 1875 şi 1889, ultima stând şi sub semnul inaugurării, la 20 octombrie 1888, la Atena, a impunătorului „Zappeion", un uriaş complex expoziţional dedicat manifestărilor olimpice şi ridicat din averea lui Evanghelie Zappa. Cum acesta moare în 1865, n-a apucat să-şi vadă măreaţa construcţie.
