Peste 85% din zonele pentru scăldat controlate în 2016 corespund standardelor stricte de calitate, adică nu conţin substanţe poluante dăunătoare pentru sănătatea umană şi mediu.
Conform raportului anual al Agenţiei Europene de Mediu, 96% din zonele pentru scăldat din Uniunea Europeană respectă cerinţele minime de calitate stabilite de legislaţia europeană. În Luxemburg, Cipru, Malta, Grecia şi Austria, 95% sau mai mult din apele controlate sunt „excelente“. Italia, Franţa şi Spania au avut cel mai mare număr de cazuri în care calitatea a fost considerată „insuficientă“.
Raportul Agenţiei Europene de Mediu şi al Comisiei Europene confirmă că, în ultimii 40 de ani, plajele şi locurile de practicare a înotului din întreaga Europă înregistrează o tendinţă pozitivă, cu ape din ce în ce mai curate. Evaluarea reuneşte analize ale unor eşantioane de apă prelevate în peste 21 000 de zone pentru scăldat, atât costiere, cât şi interioare, şi oferă bune indicii în legătură cu amplasarea probabilă a zonelor cu cea mai bună calitate a apei în această vară. Apa pentru scăldat este eşantionată şi monitorizată pentru determinarea oricăror eventuale contaminări cu materii fecale provenite de la apele uzate sau de la animale. La fel ca în anii precedenţi, marea majoritate a locurilor de practicare a înotului din Europa se pot mândri cu o apă de bună calitate. În 2016, 96,3 % din zonele pentru scăldat au îndeplinit cerinţele minime de calitate (calificativul „satisfăcător”) stabilite de Directiva UE privind apa pentru scăldat, procent într-o uşoară creştere faţă de nivelul de 96,1 % înregistrat în 2015.Peste 85 % (85,5) din zonele pentru scăldat au îndeplinit cele mai stricte standarde de calitate a apei prevăzute în directivă (calificativul „excelent”), în creştere faţă de 84,4 % în 2015. Comisarul european pentru mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella, a declarat: „Calitatea excelentă a zonelor pentru scăldat din Europa nu este întâmplătoare. Ea este rezultatul unor eforturi susţinute, făcute de profesionişti dedicaţi, şi demonstrează importanţa sprijinirii politicilor UE care promovează locuri de muncă verzi.
Anul acesta, Săptămâna noastră verde europeană, care va avea loc între 29 mai şi 2 iunie, va fi dedicată acestor investiţii. Tehnicienii din domeniul apei şi al protecţiei împotriva inundaţiilor, chimiştii specializaţi în protecţia mediului şi managerii apelor uzate joacă toţi un rol esenţial în menţinerea unei înalte calităţi a apei pentru scăldat”. Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM, a declarat: „Este încurajator să constatăm că din ce în ce mai multe zone pentru scăldat din întreaga Europă întrunesc cele mai înalte standarde de calitate. Cetăţenii europeni pot astfel să facă alegeri mai bine informate în legătură cu zonele pentru scăldat pe care plănuiesc să le viziteze vara aceasta. Totodată, acest lucru demonstrează eficacitatea politicilor noastre de mediu, precum şi beneficiile practice pentru protecţia sănătăţii umane şi pentru viaţa noastră de zi cu zi pe care le oferă o colectare şi o analiză excelentă a datelor”. Raportul vizează locuri pentru scăldat situate în UE, Albania şi Elveţia. Apele pentru scăldat din Europa sunt mult mai curate decât în urmă cu patruzeci de ani, când cantităţi mari de ape uzate municipale şi industriale, netratate sau doar parţial tratate, erau deversate în apă. În afara raportului, AEM a publicat şi o hartă interactivă actualizată care indică nivelul de calitate corespunzător fiecărei zone pentru scăldat. Pe site-urile dedicate apei pentru scăldat ale AEM şi Comisiei sunt disponibile rapoarte de ţară actualizate şi informaţii privind directiva.
Toate zonele pentru scăldat din Austria, Croaţia, Cipru, Estonia, Grecia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta, România şi Slovenia, care au făcut obiectul raportului, au obţinut cel puţin calificativul „satisfăcător” în 2016. În cinci ţări, cel puţin 95 % din apele pentru scăldat au fost evaluate ca având o calitate „excelentă”: Luxemburg (toate cele 11 zone pentru scăldat, care au făcut obiectul raportului), Cipru (99 % din totalul zonelor), Malta (99 % din totalul zonelor), Grecia (97 % din totalul zonelor) şi Austria (95 % din totalul zonelor). În 2016, 1,5 % (1,4 % în cazul ţărilor UE) din totalul zonelor de scăldat au fost clasificate ca având o calitate a apei „nesatisfăcătoare”.
Între sezoanele de scăldat 2015 şi 2016, numărul absolut al apelor pentru scăldat clasificate ca fiind „nesatisfăcătoare” a scăzut de la 383 la 318 (de la 349 la 302 în cazul ţărilor UE). Cel mai mare număr de zone pentru scăldat cu o calitate „nesatisfăcătoare” a apei a fost constatat în Italia (100 de zone pentru scăldat, sau 1,8 %), Franţa (82 de zone, sau 2,4 %) şi Spania (39 de zone, sau 1,8 %).
Zonele pentru scăldat din România, „satisfăcătoare“ în viziunea UE
31 iulie 2017


Din aceeaşi categorie:
Descoperire macabră în casa unui medic care a făcut zeci de mii de avorturi
(14 septembrie 2019)
128 vizualizări
Cele mai ciudate simptome şi sechele provocate de COVID-19: De la căderea părului până la pacienţi care fac accident vascular fără să fi avut niciun fel de simptome respiratorii
(20 iulie 2021)
60 vizualizări
Singura ţară care nu duce lipsă de echipament medical împotriva COVID-19. "Este în ADN-ul acestui popor să fie pregătit"
(7 aprilie 2020)
93 vizualizări
La Tokyo, bei o cafea şi mângâi o bufniţă VIDEO
(16 iunie 2014)
252 vizualizări
De ce ar trebui să nu mănânci la restaurant. Pericolul de infectare cu coronavirus e real
(17 septembrie 2020)
52 vizualizări
Oraşul care va avea o fântână cu bere
(11 februarie 2016)
323 vizualizări
Lac de baraj natural şi ape tămăduitoare, pe Valea Iepei
(31 octombrie 2013)
749 vizualizări
La muzeu, în costum de scafandru! Doi tineri vor să amenajeze un muzeu subacvatic la Constanţa
(4 februarie 2015)
108 vizualizări
Structuri plutitoare din papură, viitoare puncte de atracţie în Delta Dunării
(28 februarie 2016)
794 vizualizări
Bulgaria, îngrijorată de scăderea cu peste 50% a numărului de turişti români
(19 august 2015)
253 vizualizări
Noua tulpină de Covid paralizează Europa. Decizii de urgenţă luate pe tot continentul
(21 decembrie 2020)
807 vizualizări
Italia a decis închiderea şcolilor din zonele aflate în scenariul roşu, pe fondul creşterii numărului de infecţii cu tulpina britanică de coronavirus.
(3 martie 2021)
70 vizualizări
Cel mai mare magazin Disney din lume
(21 mai 2015)
60 vizualizări
Atenţie la inimă! 4 simptome care indică declanşarea unui infarct
(11 noiembrie 2018)
278 vizualizări
O vacanţă all inclusive la un hotel de trei stele în Mamaia, de trei ori mai scumpă decât una în Bulgaria
(3 iunie 2020)
362 vizualizări
Infirmierii italieni, apel dramatic: „Avem nevoie de voi, nu mai este timp!”
(18 martie 2020)
355 vizualizări
Oraşul în care primeşti amendă dacă te uiţi la telefon pe stradă
(3 august 2017)
464 vizualizări

Ingrediente La borşul pescaresc nu se folosesc decât câteva legume: cartofi, ceapă,

Cele mai populare jocuri de cazinou online sunt în continuare cele ca la aparate
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole
-
Brebu- un castel necunoscut!
Publicat la data de 17 februarie 2025
-
O grădină zoologică inedită
Publicat la data de 17 februarie 2025
-
Valentine s Day, o sărbătoare modernă a iubirii cu o istorie tot mai populară la români
Publicat la data de 14 februarie 2025
-
Cum influenţează tehnologia deciziile noastre financiare?
Publicat la data de 17 februarie 2025