Cel mai întins oraş din România este mai mare decât Bucureşti, Cluj şi Timişoara la un loc, dar are mai puţin de 6.000 de locuitori.
Oraşul sucevean Broşteni se întinde pe 594 de kilometri pătraţi, o suprafaţă de două ori şi jumătate mai mare decât cea a Bucureştiului. Capitala României se întinde pe 228 kilometri pătraţi, dar are o populaţie de aproape două milioane de locuitori.
Broşteni a devenit oraş în 2004, prin deja vestita Lege 83, prin care sute de comune au devenit localităţi urbane. Oraşul bucovinean de pe valea Bistriţei numără 5.506 locuitori, potrivit celui mai recent recensământ efectuat în România. Este abia al şaselea în topul oraşelor din Suceava, după populaţie.
Top 3 cele mai mari oraşe, după suprafaţă:
Broşteni (Suceava) – 594 de kilometri pătraţi
Vişeu de Sud (Maramureş) – 443 de kilometri pătraţi
Săcele (Braşov) – 320 de kilometri pătraţi
Top 3 cele mai mici oraşe, după suprafaţă:
Plopeni (Prahova) – 4,73 kilometri pătraţi
Darabani (Botoşani) – 3,4 kilometri pătraţi
Abrud (Alba) – 3,2 kilometri pătraţi
Locul unde Nică a luat râie de la caprele Irinucăi e acum oraş
Broşteni este o localitate de munte, formată în mare parte din casă. Doar în centrul oraşului se află un complex de blocuri, construit pentru personalul angajat în fostele mine din zonă.
Oraşul are şase şcoli şi şapte grădiniţe, dar şi un liceu. Broşteniul este prezent şi în literatură. În ”Amintiri din copilărie”, Nică învaţă la Broşteni o perioadă. Probabil vă amintiţi secvenţele în care Nică stă la Irinuca şi ia râie de la caprele acesteia.
La Broşteni există şi un monument inspirat de poveştile lui Creangă. O piatră simbolică ce poate fi găsită în localitate face referire la scena din ”Amintiri din copilărie” în care casa Irinucăi este nimicită de un bolovan.
Cei care trec prin acest oraş ar face bine să viziteze şi cuptorul de ars var din Dârmoxa, care datează din 1924. Pe lângă acesta, poate fi vizitată şcoala din Holdiţa, ridicată în urmă cu peste 100 de ani, în 1905. Biserica de lemn Sfântul Nicolae, din oraş, datează tocmai din anul 1779. În lăcaşul de cult veţi găsi icoane pictat pe lemn de pictori ca Toniţa, Grigorescu sau Tătărăscu.
