În apropiere de oraşul Anina din judeţul Caraş-Severin, în sistemul carstic al Văii Minişului, se află o peşteră a cărui nume a făcut înconjurul lumii în urmă cu zece ani. Peştera cu Oase este numele acestui loc special, iar spectaculozitatea sa se trage din faptul că aici au fost descoperite cele mai vechi rămăşiţe din Europa ale omului modern. Peştera a stârnit atât interesul cercetătorilor români, dar şi celor din marile instuţii de la Oxford, Bristol sau Australia.

Peştera cu Oase este o grotă mare formată dintr-un sistem de 12 galerii interioare, ce au fost săpate în relieful carstic al Văii Minişului. Suprafaţa peşterii este de jumătate de hectar. Marea descoperire a fost făcută în anul 2002, pe 16 februarie, când în peşteră au fost găsite cele mai vechi fosile din Europa ce aparţin omului modern.

Iniţial, speologii descoperiseră aici oase ce aparţineau mai multor specii de animale, printre care ursul de peşteră, mamifere ierbivore şi carnivore mici. Printre aceste oase, speologii au fost uimiţi să descopere ceva mai mult decât o simplă rămăşiţă osoasă, şi anume o mandibulă de Homo Sapiens care încă mai avea cinci molari. Aceasta era să fie marea descoperire a speologilor români, întrucât mandibula umană datează ca având o vechime de aproximativ 35.000 de ani.

Drumul acestei mandibule a fost direct spre Cluj, după care a luat drumul Statelor Unite pentru a fi cercetată de un mare specialist în antropologia oaselor, Erik Trinkhaus. Mandibula a primit numele de Oase 1, deoarece ulterior, între anii 2003 şi 2005, alte oase umane au fost descoperite în grotă, denumite Oase 2 şi, respectiv, Oase 3.

Cea mai importantă fosilă a fost Oase 1, adică acea mandibulă cu cinci molari, care a fost plasată în timp de către specialiştii americani ca fiind cea mai veche fosilă umană din Europa, a făcut din Peştera cu Oase să fie locul în care a poposit cel mai vechi om din Europa.

Premieră ştiinţifică la nivel mondial

Mai mult decât atât, mandibula de Homo Sapiens prezenta aspecte ale unor detalii asemănătoare cu cele ale omului de Neaderthal, cu care Homo Sapiens fusese contemporan în urmă cu zeci de mii de ani, fapt pentru care specialiştii au efectuat câteva analize genetice pe ADN-urile celor două specii umane, în urma cărora s-a confirmat că acestea s-au încrucişat.

Acest lucru a însemnat o mare premieră ştiinţifică la nivel mondial, deoarece până în momentul descoperirii se considera că aceste două specii umane, deşi contemporane, nu se puteau încrucişa.

Nu s-a putut descifra dacă fragmentele de oase descoperite în Peştera cu Oase au aparţinut unui bărbat sau unei femei, însă faptul că „individul” a trăit în vechile păduri din Carpaţii româneşti, în urmă cu peste 35.000 de ani, a fost o certitudine.

În ceea ce priveşte culoarea pielii celui mai vechi om din Europa, cercetătorii sunt de părere că acesta ar fi avut culoarea mult mai închisă faţă de culoarea actuală.

Un lucru important pentru ţara noastră se întâmpla şi în anul 2009, când unul dintre cei mai buni specialişti în reconstituire facială din Anglia, Richard Neave, a reconstituit prin tehnici specifice fragmente osoase din Peştera cu Oase, chipul primului Homo Spaniens din Europa, care a trăit pe teritoriul României în urmă cu peste 35.000 de ani.

Reconstituirea aceasta importantă a fost prezentată în cadrul unui documentar, numit The Incredible Human Journey (Incredibila călătorie a omului), produs de binecunoscutul post de televiziune britanic, BBC.

 Peştera cu Oase din Valea Minişului este o zonă protejată, în interiorul căreia accesul este extrem de greu, ea fiind accesibilă cercetătorilor, care folosesc echipamente speciale în momentul explorării ei. Iar această grotă a făcut pentru a mia oară ca numele de România să răsune peste mări şi ţări şi să facă înconjurul lumii, din America până în Australia.