La Alun, un sat aproape părăsit din Ţinutul Pădurenilor, în judeţul Hunedoara, ajungi după ce cobori abrupt, în serpentine, de  pe drumul "principal", dintre Poienţia Voinii şi Bunila, drum neasfaltat care trece pe o creastă bândă a Munţilor Poiana Ruscă.

Apoi, din valea în care ai ajuns, un drum sclipeşte în soare, urcând din nou. Este un drum de marmură. Nu e o metaforă, ci un peisaj unic, cel puţin în România: un drum lung de cinci kilometri, pavat cu bolovani de marmură, care trece pe lângă o carieră de marmură, spre un sat unde grajdurile, hambarele şi mai toate celelalte acareturi din gospodării, dar şi primul nivel al majorităţii caselor şi biserica nouă sunt din piatră, scrie cluj.travel.

"Bine aţi venit la Alun, satul de marmură cu locuitori pe care îi numeri pe degetele de la două mâini!" ar trebui să scrie pe tăbliţa de intrare în sat, amplasată exact lângă fosta carieră de marmură.

Peisajul este neverosimil. Tot ce înseamnă construcţie de piatră din sat este marmură, fiindcă aceasta este roca nativă a muncelului peste care domneşte satul aproape părăsit. Biserica cea nouă, din anii 1930, pare de proporţii gigantice, din cauza alurii maiestuoase pe care i-o imprimă piatra nobilă din care a fost făcută. Nici ţipenie în curtea ei, deşi o mână de călugăriţe s-au stabilit aici şi îngrijesc de ea.

Uliţele satului coboară şi urcă abrupt, mărginite de garduri de marmură şi, ici-colo, de ziduri de susţinere din aceaşi marmură. Pe ulţe, la vedere, ies din pâmânt pietre de marmură tocite de vreme. Toate fundaţiile caselor sunt de marmură şi, cam la jumătate din case, primul nivel este ridicat din acelaşi material. Următorul nivel este de lemn tencuit, ca să nu ţină frig, aşa cum face marmura.

Marmura este una din bogatiile Munţilor Poiana Ruscă despre care se învaţă la şcoală. Extracţia ei se realiza prin carierele de la Ruşchita şi Alun. La Ruşchiţa cariera funcţionează în continuare, dar cea de la Alun s-a închis în anii 1990. Marmura de Alun se deosebeşte de cea de la Ruşchiţa prin granulaţia mai fină şi prin tente slabe spre brun-gălbui sau brun-roşcat, spun geologii.