Undeva în Munţii Făgăraş, între oraşele Braşov şi Făgăraş, se află un loc aparte, unde pare-se că lumina cerească coboară de sus, iarba care creşte aici face minuni, iar îngerii din cer concertează cu vocea lor lină la câteva sărbători importante, îmbiind auzul celor care sunt norocoşi să fie părtaşi la o aşa minune. Toate aceste întâmplări neobişnuite, dar frumoase, au loc în apropiere de satul Şinca Veche, în „Templul Ursitelor”. Se spune că acolo dorinţele se împlinesc, dacă ai inima curată.
Satul Şinca se află la câţiva kilometri de Perşani, în străvechea Ţară a Făgăraşului, la 45 de kilometri de Braşov şi 22 de kilometri de Făgăraş. Ca să ajungi la Şinca nu este greu deloc. Biserica rupestră se află la circa doi kilometri de localitatea Şinca Veche, şi odată ajunşi aici veţi fi îndrumaţi de către localnici cum să ajungeţi la locul minunat, toţi cunoscând drumul şi putând sa vă ofere îndrumările necesare.
Lăcaşul este cunoscut sub mai multe denumiri, „Templul Ursitelor”, în cea mai mare parte, dar şi „Mănăstirea Săpată în Piatră”, „Templul de la Şinca Veche”, sau „Templul Dorinţelor”, fiind un loc de reculegere şi de împlinire a bunelor dorinţe, dar, totodată, locul unde se petrec fenomene paranormale, după părerea unora.
Controversatul lăcaş de cult de la Şinca Veche se bănuieşte că ar avea o vechime de 7.000 de ani şi orgini dacice, poate chiar mai înaintate. Deşi nu se poate spune cu precizie data exactă a construirii mănăstirii din piatră, versiunea acceptată şi cea mai des întâlnită ar fi anul 1742, timp în care bisericile ortodoxe erau interzise. Surprinzătoare este prezenţa a două altare existente în lăcaşul rupestru, care indică originea sa precreştină.
Drumul către Templul Dorinţelor porneşte din localitatea Şinca Veche şi te conduce prin pustiu până la o pădurice. Aici mai urci câteva minute până dai de o cruce din beton, mare şi simplă, care este, de fapt, „indicatorul” către minunatul lăcaş. Ţinând drumul indicat de cruce, se zăreşte un fel de tunel prin care trebuie să intri, acoperit de prelată. Aceasta este intrarea în Templul Dorinţelor, deşi stranie, ceea ce se descoperă în el redă o linişte sufletească de nedescris.
Nimeni nu ştie care au fost mâinile care au săpat cinci încăperi aici, în biserica rupestră, două altare şi un turn înalt de 10 metri, prin a cărui deschidere se vede cerul. Grota este scobită în poalele dealului, iar forma ei stranie impresionează ochiul. Locul este împodobit de icoane, iar aici candelele nu apucă să se stingă niciodată.
Turnul bisericii a fost ridicat în gresia moale şi seamănă cu o turlă fără acoperiş, unde razele de lumină răzbat direct în altar. Localnicii spun că, de fapt, pe acolo coboară energiile din cer şi că, undeva sub pământ, ar exista un tunel de comunicare până la Cetatea Râşnovului. Aici au fost descoperite simbolul asemănător lui Yin şi Yang, precum şi Steaua lui David – ceea ce le-a dat de gândit arheologilor. Câteva încăperi din minunatul lăcaş s-au surpat de-a lungul anilor, şi nu doar din cauza naturii, ci mai degrabă din cauza unor indivizi care sperau să găsească în pereţi comori ascunse.
Un loc plin de legende
Legendele şi tradiţiile locului spun că aici au avut loc fenomele paranormale, vise premonitorii şi tot felul de viziuni. Localnicii şi alţii care l-au vizitat susţin că în acest loc visele se îndeplinesc, dacă ai inima curată şi plină de dorinţă şi musai trebuie să fiţi aşezaţi în turnul de unde se vede cerul. Aici iarba creşte altfel şi face minuni, vacile care pasc dau lapte mai mult şi mai bun, iar expresiile „energii ciudate” şi „stare deosebită” sunt frecvent întâlnite pe buzele celor care au călcat pragul mănăstirii.
Unii localnici spun că aici se aud, în preajma unor sărbători mari, coruri parcă venite din cer, care le încântă auzul, şi, cu toate că se auzeau vocile foarte clar şi muzica era bisericească, nu au putut distinge cuvintele. Sătenii din Şinca Veche sunt convinşi că templul are puteri miraculoase. Spre întărirea misterului, se spune că pe fotografiile care se fac aici apar sfere albe, invizibile în momentul fotografierii.
Faptul că aici s-ar petrece fenomene bizare este întărit şi de oameni care nu aparţin locului. Exemplul cel mai elocvent a fost relatat de către un reporter a ziarului „Monitorul de Braşov”, care venit, în 1996, la Templul Ursitelor pentru a realiza un material jurnalistic. El a avut supriza să constate că aparatul său de filmat se oprea şi pornea înregistrarea după „bunul său plac”. La vizionarea materialului, au putut fi observate imagini pe care la momentul filmării cei prezenţi în peşteră nu le văzuseră. Imaginile filmate înfăţişau sfere de lumină şio siluetă îmbrăcată în vestmânt de culoare închisă.
Până la urmă, cu toate controversele şi speculaţiile, Templul Ursitelor de la Şinca Veche este un loc interesant ce se află pe teritoriul ţării noastre şi completează bogăţia spirituală a poporului român, un loc cu totul aparte, şi plin de mister, care merită vizitat. Şinca Veche este şi locul de unde se trage familia marelui istoric şi filolog Gheorghe Şincai, reprezentant al Şcolii Ardelene.
