O săptămână după dispariţia zborului MH370 în largul coastelor vietnameze, anchetatorii caută să înţeleagă ce s-a petrecut. O certitudine pare să fie faptul că la bordul Boeingului 777 comunicaţiile au fost dezactivate şi aparatul a schimbat direcţia deliberat.

După dispariţia avionului companiei Malaysia Airlines, anchetatorii au suspectat o perioadă că pasagerii care călătoreau sub o identitate falsă ar fi putut deturna avionul. S-a dovedit o pistă falsă şi în timp au apărut altele, printre care şi faptul că avionul - care după întreruperea comunicaţiilor ar mai fi zburat încă şase-şapte ore – s-ar fi îndreptat spre zone controlate de talibani şi a fost ascuns, de exemplu în Indonezia, cu scopul de a fi folosit mai târziu într-un act de terorism. O teorie respinsă de numeroşi experţi, care susţin totuşi că „nu a fost un accident. Este vorba de un act deliberat, intenţionat, şi problema este de a afla cine a fost în spatele lui”. Autorităţile malayesiene sunt de acord că dezactivarea sistemelor de comunicaţii şi schimbarea direcţiei spre Oceanul Indian sunt semnele acţiunii deliberate a unei persoane aflate în avion.

După ultimele cercetări, guvernul malayesian a informat ambasadele din 25 de ţări, pentru a obţine toate datele disponibile şi a coordona operaţiunile. Printre aceste ţări se află Kazahstan, Uzbekistan, Kîrgîzstan, Turkmenistan, Pakistan, Bangladesh, India, China, Birmania, Laos, Vietnam, Thailanda, Indonezia, Australia şi Franţa. Malaysia Airlines a anunţat că zona de cercetare s-a extins semnificativ şi se concentrează pe două regiuni, stabilite după ultimele semnale emise de avion şi primite de sateliţi de comunicaţii. Una merge din nordul Thailandei, la frontiera cu Kazahstan şi Turkmenistan, alta preluată de Australia, merge din Indonezia în sudul Oceanului Indian. Un Boeing 777 are nevoie de o pistă de cel puţin 5.000 m lungime, ceea ce restrânge numărul zonelor unde ar fi putut ateriza. Ipoteze citate de Independent se referă la teoria potrivit căreia avionul ar fi putut zbura în zone din Afganistan şi Pakistan care nu sunt sub control guvernamental.

Piloţii, în vizor

Poliţia a percheziţionat domiciliul pilotului şi pe cel al copilotului, iar în prezent este examinat simulatorul de zbor sofisticat găsit acasă la comandantul avionului dispărut. Pista rămâne incertă – cei doi piloţi nu au cerut niciodată să lucreze împreună. Pilotul Zaharie Ahmad Shah, 57 ani, are referinţe excelente şi lucrează în companie din 1981, fiind autorizat de aviaţia civilă să conducă examene pentru piloţi pe simulator.

Copilotul său, fiul unui înalt demnitar din Malayesia, face obiectul mai multor semne de întrebare. În plus, ultimele cuvinte rostite la bordul avionului dispărut MH370 şi primite de controlorul de zbor lasă anchetatorii perplecşi. Ca urmare, ancheta s-a restrâns luni în jurul piloţilor, Malayesia confirmând că ultimele cuvinte au fost pronunţate după închiderea deliberată a unui sistem-cheie de comunicaţii. Cuvintele „Totul este în regulă, noapte bună!” au fost pronunţate de copilotul Fariq Abdul Hamid, 27 ani, şi nu de pilot, aşa cum s-a crezut până acum. Ipoteza este că el ştia că Acars fusese dezactivat. 14 minute după dezactivarea acestui sistem, a venit rândul sistemului care transmite informaţii privind poziţia aparatului. Apoi, avionul a dispărut de pe ecranele radarelor. Radarele militare au detectat un semnal în acea noapte, identificat mai târziu ca provenind de la zborul MH370. Mai mulţi experţi în securitate din SUA participă la anchetă şi estimează că informaţiile din ultimele zile arată că „în cockpit s-a petrecut ceva cu pilotul”. De asemenea, s-a emis ipoteza că avionul a fost deturnat şi ascuns pentru a servi mai târziu ca „rachetă de coazieră”.

Autorităţile au analizat antecedentele personale, politice şi religioase ale tuturor persoanelor aflate la bord – piloţi, echipaj, pasageri şi chiar ale mecanicilor la sol care au lucrat la avion înaintea decolării de la Kuala Lumpur, pe 8 martie, cu destinaţia Beijing.