Pe 27 decembrie 2007 a fost ucisă în Pakistan, într-un atac terorist chiar în ajunul alegerilor, Benazir Bhutto. De două ori prim-ministru, a fost prima şi singura femeie prim-ministru din lumea musulmană. Benazir Bhutto, prima şi singura femeie care a devenit prim-ministru al Pakistanului, tocmai terminase ultimul miting de campanie al Partidului Popular Pakistanez: două săptămâni mai târziu urmau alegerile generale. La bordul unui jeep alb, tocmai saluta zecile de mii de suporteri când, brusc au răsunat două focuri de armă. Apoi, un atentator sinucigaş s-a auto-detonat. Transportată de urgenţă la spital, pentru ea nu a mai fost nimic de făcut. A murit la vârsta de 54 ani. Împreună cu ea şi-au pierdut viaţa alte 25 de persoane.

Preşedintele pakistanez Pervez Musharraf i-a acuzat de atentat pe "teroriştii islamici", afirmaţie confirmată de către Mustafa Abu al-Yazid, şeful de operaţiuni al organizaţiei teroriste Al-Qaeda în Afganistan. Dar soţul lui Bhutto, Asif Ali Zardari, arată cu degetul spre guvernul lui Musharraf, despre care el spune că ar fi responsabil pentru atac. În 26 aprilie 2013 un tribunal pakistanez l-a pus sub arest la domiciliu pe Musharraf în legătură cu moartea liderilor politici.

Benazir Bhutto făcea parte din una dintre cele mai puternice familii din ţară. Ea a fost fiica fostului prim-ministru pakistanez Zulfiqar Ali Bhutto şi a lui Begum Nusrat Bhutto, de origine kurdă - iraniană. Bunicul său patern Sir Shah Nawaz Bhutto, era în schimb un Sindhi şi a fost una dintre figurile cheie ale mişcării de independenţă a ţării, relatează Rainews.

Călcând pe urmele tatălui său, merge să studieze în America şi apoi în Anglia. În 1973 a absolvit facultatea de Ştiinţe Politice la Harvard după care se mută la Oxford să se specializeze în politică, filosofie şi economie la Colegiul St Catherine. La vârsta de 20 de ani este deja pregătită pentru politică.

După studiile universitare revine în Pakistan, unde tatăl său mai întâi este detronat din funcţie şi apoi ucis de către dictatorul la putere, generalul Muhammad Zia-ul-Haq, care o constrânge la arest domiciliar. După ce obţine, în 1984, permisiunea să se întoarcă în Marea Britanie, devine un lider în exil al Partidului Popular Pakistanez (PPP), anterior prezidat de tatăl său.

La vârsta de 35 de ani, este prima femeie aleasă prim-ministru în lumea musulmană. Cu toate acestea guvernul său durează numai 20 de luni. Ca şi tatăl său, în 1990 este eliberată din funcţie după o ciocnire cu preşedintele Pakistanului, Ghulam Ishaq Khan, pe care Bhutto îl acuza de alianţă cu opoziţia conservatorului Nawaz Sharif. În 1993, PPP a câştigat din nou alegerile întorcându-se la putere şi rămânând până în 1996.

Bhutto, în 2007 tocmai se întorsese în Pakistan pentru a participa la alegeri: timp de opt ani ea a fost forţată să plece în exil în Dubai şi apoi la Londra, în baza acuzaţiilor de corupţie. Întoarcerea sa acasă, pe 18 octombrie 2007, ca lider al unuia dintre principalele partide de opoziţie ale guvernul lui Pervez Musharraf, care a venit la putere printr-o lovitură de stat în 1999, se termină în sânge: un atac terorist împotriva ei şi a persoanelor care o însoţeau provoacă 140 de victime. După doar două luni de la întoarcerea acasă, visul său de a conduce Pakistanul se încheie pentru totdeauna.