Cunoscuţi în popor şi sub denumirea de „dorobanţi”, „balatruci”, „pietre vii” sau „pietre care cresc după ploaie”, trovanţii au forme bizare, sferice sau elipsoidale, şi mărimi diferite, de la câţiva centimetri până la câţiva metri. Cum este posibil ca aceste pietre să crească şi să se mişte.
Câmpul cu trovanţi din Costeşti este uşor de reperat de către toţi cei care au drum spre Târgu Jiu, rezervaţia naturală este situată la aproxiamtiv 40 de kilometri distanţă de Râmnicu Vâlcea, pe marginea DN 67.
Recent, unul dintre cele mai importante site-uri care publică ştiri legate de fenomenele geologice din întreaga lume a publicat un material despre trovanţii din Costeşti – Vâlcea, cunoscuţi drept „pietrele vii” ale României. În articol este explicat procesul prin care aceste pietre par să crească şi să se modifice, potrivit Adevărul.
Uimitoare fenomene geologice
Trovant este sinonim pentru termenul german „Sandsteinkonkretionen” ce denumeşte o piatră din nisip cimentat. Trovanţii s-au format în urma depunerii nisipului transportat de râuri într-o parte a Lacului Getic, lac ce care acoperea zona Olteniei cu milioane de ani în urmă.
Se ştie despre aceste fascinante „pietre vii” că au un miez de piatră cu o coajă exterioară de nisip, iar după o ploaie torenţială se formează mici pietre pe rocile deja existente, care le fac să fie numite „pietre crescătoare”, remarcă cei de la Geology In.
Şi mai interesant este faptul că aceşti trovanţi, atunci când sunt secţionaţi, prezintă inele sferice similare cu cele ale unui trunchi de copac. De asemenea, excrescenţele prezente pe marginea pietrelor au fost comparate cu nişte rădăcini primitive. Se crede că aceste formaţiuni arată identic sau foarte asemănător cu rocile alunecoase din Death Valley, California.
Fiinţele de piatră care cresc şi… se mişcă?
Conform Congresului Geologic Internaţional desfăşurat la Oslo în 2008, „Trovanţii” au fost consideraţi, neadecvat, drept „concreţii (formaţiuni) de gresie”. Studiul acestora a început în zona Carpaţilor, încă din 1883 (Cobălcescu), iar până în 1900 Koch şi-a exprimat o serie de opinii cu privire la originea lor.
„Conform ipotezei la care s-a ajuns în cadrul congresului, Trovanţii României reprezintă texturi diagenetice (diageneza reprezintă modificările fizice şi chimice apărute în sedimente între perioada de depunere şi solidificare – n.r.) care reflectă condiţiile paleodinamice (paleoseismice) şi corespund unor tasări specifice ale sedimentelor nisipoase care conţin substanţe (în special carbonaţi) acumulate în nisip, care în timpul şocurilor seismice importante şi sub influenţa forţelor interne de coeziune, ele au avut tendinţa de a forma forme sferice”, mai explică cei de la Geology In.
Explicaţia fenomenului bizar
Datorită forţei gravitaţionale, a şocurilor seismice, a forţelor de coeziune ale substanţelor (în special tensiunea superficială), precum şi datorită rezistenţei de aderenţă dintre granulele de nisip şi lichid, acestea par că se mişcă. În ceea ce priveşte forma perfect sferică a pietrelor, aceasta s-a creat în urma magnitudinilor mari şi a duratelor din timpul cutremurelor, când avea loc deformarea suprafeţei terestre şi degradarea geologică.
„Pietrele vii” din România devin treptat mai mari, pentru că absorb o cantitate mare de apă, în acest caz motivul pare să fie acumularea şi depunerile de minerale cimentate din apele bogate de ploaie în carbonat de calciu. Se mai bănuieşte că această creştere a trovanţilor din România are la bază o reacţie chimică între straturile de depozite şi carbonaţii minerali din apa de ploaie.
Altfel spus, trovanţii cresc lor în volum datorită concentraţiei mari de săruri minerale din „amestecul” de gresie format din stratificări complexe ale nisipului cimentat cu carbonat şi ape calcaroase. Când apa de ploaie vine în contact cu aceste substanţele chimice, determină o creştere bruscă a presiunii interne care duce la mărirea lor.
Trovanţii – atracţie turistică
Dacă mergi în Costeşti, Vâlcea şi stai de vorbă cu oamenii locului, vei auzi poveşti care mai de care mai ingenioase şi captivante despre trovanţi. Locuitorii vorbesc despre dragoni, şerpi, dinozauri cu aripi, zmei care dau cu sabia în bolovani. Dincolo de toate acestea, acest spaţiu a devenit un punct de atracţie, care aduce în zonă mii de curioşi.
Fascinantele pietre care „cresc” sunt creaţii geologice neobişnuite, un fenomen pe care nu-l întâlneşti prea des. De aceea, Rezervaţia Naturală Muzeul Trovanţilor a fost dezvoltată de autorităţile locale. Din 2004 este inclusă în ariile protejate de UNESCO.
„Pietrele vii” din România care cresc şi se mişcă. Cum e posibil
28 decembrie 2019





Din aceeaşi categorie:
Caricaturiştii Charlie Hebdo, omagiaţi la un an de la atentat
(3 ianuarie 2016)
81 vizualizări
Madonna le face promisiuni scandaloase celor care o vor vota pe Hillary Clinton - VIDEO
(21 octombrie 2016)
64 vizualizări
Cum a fost mutat un bloc din Alba Iulia, cu 80 de apartamente şi o greutate de 7.600 de tone
(1 decembrie 2020)
292 vizualizări
Germania şi Franţa anunţă că vor expulza “un număr considerabil” de diplomaţi ruşi, ca reacţie la uciderea civililor din oraşul ucrainean Bucea.
(5 aprilie 2022)
47 vizualizări
Un clujean, agresat vizual de femeile care fac topless! Ce a răspuns Emil Boc
(11 iulie 2014)
246 vizualizări
Ziua internaţională fără fumat
(20 noiembrie 2014)
205 vizualizări
Revista pentru copii cu cea mai îndelungată apariţie
(1 iunie 2016)
54 vizualizări
O comparaţie interesantă – imnurile naţionale ale Albaniei şi Molossiei sunt melodii româneşti!
(16 iunie 2016)
153 vizualizări
Cine a câştigat Nobelul pentru Chimie
(9 octombrie 2013)
67 vizualizări
Învaţă să-ţi ascunzi micile imperfecţiuni
(22 iulie 2013 - Clara ION)
99 vizualizări
Un bust de Rodin a fost furat în plină zi dintr-un muzeu din Copenhaga
(21 august 2015)
50 vizualizări
Localitatea din România în care broaştele au prioritate înaintea maşinilor
(7 august 2015)
176 vizualizări
Coaliţia pentru Familie neagă că s-ar afla la originea unei campanii de interzicere a filmului "Frumoasa şi Bestia"
(17 martie 2017)
444 vizualizări
Luminiţa Gheorghiu, nominalizată la premiile Academiei de Film Europene 2013
(19 noiembrie 2013)
65 vizualizări
Olivia Steer, noi declaraţii controversate: „Rujeola nu există”
(7 mai 2018)
817 vizualizări
De ce nu este bine să dormi într-o cameră în care există multe plante
(3 februarie 2017)
387 vizualizări
Fata cântăreţei Whitney Houston, Bobbi Kristina Brown, a murit la 22 de ani
(27 iulie 2015)
566 vizualizări
.jpg?width=60&height=60&cropratio=1:1&image=/images/stories/fructe(1).jpg)
Fructele cu cele mai puține calorii. Drept urmare, consumul lor poate reduce

Să începem direct: dacă ai deschis articolul ăsta, probabil vrei să afli cum
Ia zi, Bulă, obişnuieşti să fumezi?
Bulă: – Mmm… Aşa şi aşa…
– Dar cât înseamnă „aşa şi aşa”?
– Mmm… Păi cam 4 pachete pe zi.
– Dulciuri mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam 5 ciocolate pe zi.
– Sărat mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Cam o solniţă pe zi pun în mâncare.
– Grăsimi mănânci? – Mmm… Aşa şi aşa…
Cam un kil- două de slană pe zi…
– Prăjit mănânci?
– Mmm… Aşa şi aşa… Pe zi… Cam câte o omletă de 4 ouă şi cartofi prăjiţi, asezonaţi cu cârnaţi
.– Aha… Dar de băut, bei? – A, da! De băut, beau!



„Omul cel mai fericit e cel care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oameni.” — Denis Diderot
Curs valutar
2 aprilie 2024

EURO = 4.9705 RON


USD = 4.6276 RON


GBP = 5.8148 RON

Top articole