Seminţele de muştar, în forma lor naturală sau sub formă de pastă, sunt un condiment nelipsit de pe mesele românilor şi fără de care tradiţionalii mititei sau cârnaţi nu ar mai avea aceeaşi savoare.

Muştarul, fiind cunoscut în toată lumea, şi-a câştigat titlul de „condimentul naţiunilor”, fiind al doilea cel mai popular condiment din lume după piper.

Muştarul este o plantă erbacee anuală, rezistentă, care face parte din familia cruciferelor (Brassicaceae), din care fac parte legume precum varza, broccoli şi conopida. Europa şi Asia sunt principalele continente pe care se dezvoltă cel mai bine această plantă. Există o mare diversitate de plante de muştar care au fost descoperite până în prezent (circa 40), dar doar 3 dintre acestea sunt larg răspândite. Acestea sunt : muştarul alb (Brassicaceae alba sau Brassica hirta), muştarul negru (Brassicaceae nigra) şi muştarul brun (Brassicaceae juncea).

Deşi este numit muştar alb, seminţele sale rotunde şi dure sunt de culoare galbenă, până la cafeniu deschis. Stratul exterior, ca o membrană, este decojit înainte de comercializare. Cu gustul său mai ponderat şi durabilitatea sa, este cel mai utilizat pentru a produce muştarul generic şi pentru murături. Florile galben-aprins produc păstăi păroase, lungi de 2,5-5 cm, fiecare conţinând aproximativ 6 seminţe, cu diametrul de 1-2 mm.

Cu puţin înainte ca seminţele să ajungă la maturitate, plantele sunt recoltate şi uscate. Seminţele uscate nu au niciun fel de parfum, dar după ce sunt mestecate o vreme eliberează un gust iute-pătrunzător, potrivit site-ului condimenteweb.ro. Seminţele de muştar alb sunt folosite în special pentru prepararea pastelor de muştar, fiind superioare celor de muştar negru şi brun, datorită faptului că substanţa care le conferă iuţeala (p-hidroxi-benzil-isothiocanat) este non-volatilă şi stabilă.

Muştarul negru are florile mai mici, păstăile sunt netede, bombate şi produc mai multe seminţe. Pe lângă faptul că sunt rotunde şi dure, culoarea seminţelor acestui soi are o paletă de la cafeniu până la negru. O altă caracteristică a muştarului negru este gustul puternic picant. Muştarul negru este folosit exclusiv ca pastă.

Muştarul brun îl recunoaştem după frunzele rotunjite la bază şi subţiri la vârf. Păstăile acestuia au o dimensiune între 3-5 centimetri, iar gustul este asemănător celui alb şi negru, singura diferenţă fiind că, spre deosebire de cel alb, este puţin mai picat. Seminţele se pot folosi ca atare, prăjite întregi, pentru a fi adăugate în anumite mâncăruri.

Pasta de muştar este un condiment des folosit în Europa centrală şi de nord, foarte potrivit pentru carnea fiartă sau prăjită şi pentru mezeluri. Este, de asemenea, foarte des folosită ca ingredient în prepararea sosurilor, întrucât seminţele de muştar conţin emulgatori, îmbunătăţind nu numai aroma, ci dând şi consistenţă sosurilor.

În afară de condiment în sosuri şi tocăniţe, seminţele de muştar au un efect conservant, fiind folosite la prepararea murăturilor sau pentru a „îndulci” anumite preparate acide. Sunt benefice pentru sănătate: triptofanul, considerat „aminoacidul fericirii”, se găseşte în cantităţi importante în seminţele de muştar.

Boabele de muştar au în componenţă: mucilagii, substanţe minerale (sodiu, potasiu, magneziu, selenium, proteine şi calciu), acizi graşi esenţiali (omega-3 şi omega-6), fibre alimentare, vitamina A, vitamina C, fier, vitamina D, vitamina B6, vitamina B-12, proteine, uleiuri, un glucozid (sinigrină) şi un ferment (mirozină).

În medicină, sunt folosite două soiuri: muştarul alb şi muştarul negru. În scop fitoterapeutic, se utilizează seminţele (fructele), care trebuie recoltate dimineaţa sau în zilele înnorate, în lunile iulie sau august. Acestuia i s-au atribuit multe efecte tămăduitoare încă de către cele mai vechi culturi.

Muştarul alb se foloseşte sub formă de boabe de muştar, iar cel negru sub formă de făină. Esenţa de muştar intră în compoziţia unor medicamente antireumatice şi se utilizează la prepararea spirtului de muştar.

Muştarul este un bun laxativ, scade colesterolul, stimulează buna funcţionare a circulaţiei sângelui, este un bun antiinflamator şi stimulează pofta de mâncare. Seminţele de muştar conţin niacină, ce ajută la menţinerea unei tensiuni normale. În acelaşi timp, niacina ajută la scăderea nivelului de colesterol, protejând arterele împotriva aterosclerozei.

Muştarul are un efect antibiotic şi echilibrează tensiunea arterială. Graţie conţinutului de sulf, seminţele de muştar au proprietăţi antifungice şi antibacteriene, fiind indicate în cazul infecţiilor. De asemenea, este dovedit faptul ca baia cu boabe de muştar este un bun medicament împotriva răcelilor, pune sângele în mişcare şi alungă frisoanele, potrivit site-ului gradinamea.ro.

Muştarul, având proprietăţi antiinflamatoare, calmează migrenele şi este un bun „aliat” împotriva astmului, bronşitei, pneumoniilor, nevralgiilor, dispepsiilor, anorexiei, şi gripelor.

Specialiştii îndeamnă pe cei care suferă de constipaţie cronică să consume câte o linguriţă de boabe de muştar cu lapte sau cu apă (zi de zi se creşte doza de administrare până la o lingură). Acest tratament se ia sub formă de cure, pe o perioadă de o săptămână, urmată de o pauză de zece zile.

Seminţele de muştar protejează şi împotriva cancerului gastrointestinal, anumite studii demonstrând că seminţele de muştar pot chiar inhiba dezvoltarea celulelor canceroase prezente şi pot preveni formarea altora noi.

Uleiul de muştar este cunoscut şi el drept un fabulos şi străvechi remediu de stimulare a creşterii părului. Betacarotenul convertit în vitamina A ajută la fortifierea şi hidratarea părului, dar contribuie şi la menţinerea sănătăţii scalpului.

Seminţele de muştar îmbunătăţesc sistemul imunitar şi cresc capacitatea organismului de a face faţa bolilor, deoarece sunt pline de minerale esenţiale, precum fier, mangan, magneziu, cupru.

Boabele de muştar brune au un efect mai puternic şi sunt recomandate pentru a fi folosite în dieta de slăbit. Gustul uşor picant taie pofta de mâncare. Nutriţioniştii susţin că multe condimente picante, printre care şi boabele de muştar, ne ajută să mâncăm mai puţine alimente grase şi dulci şi mai multe alimente sărace în calorii. De asemenea, boabele de muştar conţin o cantitate importantă de proteine şi de fibre, astfel încât senzaţia de saţietate se instalează foarte repede.

Trebuie, însă, să avem în vedere, atunci când ne hotărâm să începem o dietă care include boabele de muştar, că acestea sunt interzise persoanelor care suferă de colon iritabil. Tratamentele cu muştar nu sunt indicate nici copiilor cu vârste până în 6 ani, potrivit site-ului sfatulmedicului.ro.