Este foarte greu de imaginat, sunt convins. Dar, supriză!, există şi aşa ceva. Doar că nu mai există ochi care să o vadă şi să o savureze. Astăzi, fără internet eşti considerat un om rupt de lume. E adevărat, în mare parte, dar asta nu însemnă că nu poţi trăi decât în acest mod.
Îmi amintesc, din ce în ce mai des, în ultima vreme, că generaţia mea nu a avut parte de o copilărie în care jocurile online, consolele, audiobook-urile, facebook-ul şi filmele de pe diferite siteuri şi tot ceea ce este legat de net, în general, să fie coordonatele esenţiale în viaţă. Nici măcar televizorul, că era program doar două ore pe zi şi alea “cu orientare”. Fără toate astea, ne zbenguiam cât era ziua de lungă, iar când intram în casă citeam şi puneam ţara la cale. Adică vorbeam cu părinţii, cu fraţii, cu vecinii, cu rudele... cu alţii! Cât de mult ne-a ajutat pe noi, cei din acea generaţie, acest lucru nu ştiu, dar ştiu că ne-a făcut să avem altă ierarhizare a valorilor, ştiu că exista mai mult respect faţă de alţii şi faţă de noi şi mai ştiu că ne-a creat o bază, pe care s-a putut construi.
Acum, ceea ce vreau să spun este faptul că socializarea nu se face pe facebook, ci aflându-te în mijlocul oamenilor, jocurile nu sunt doar pe calculator, sunt şi în natură, iar cărţile au şi foi, nu doar “next page”. Îmi spunea cineva, glumind, că se bucură că i-a picat net-ul, că a avut mai mult timp pentru familie. Glumind sau nu! Pentru că, dacă ai net, ai şi tendinţa de a rezolva totul online. De a trimite şi de a primi mail-uri, de a plăti facturi, de a posta una-alta pe facebook, de a urmări ce au mai postat alţii, de a juca cine ştie ce game mâncător de timp, în detrimentul unei discuţii cu familia, de exemplu.
Să nu creadă cineva că acum contest importanţa internetului! Societatea îşi schimbă modul de trai, acesta fiind un pas firesc spre progres. Dar spre unul tehnologic. Există şi alte genuri! Vreau doar să atrag atenţia că, din când în când, ar trebui să ne deconectăm de la mediul online şi să ne conectăm la cel real. Este vorba despre un exerciţiu care nu doare şi nici nu face rău. Măcar o zi pe lună să renunţăm la internet pentru a ne dedica lucrurilor lumeşti. Nu cred că ar fi prea mult, dar, cu siguranţă, ar fi interesant.
Ideea asta că internetul face totul mai simplu e corectă. Dar de ce trebuie să fie totul simplu? Viaţa fără internet nu ar fi simplă, e clar! Dar ar avea un farmec real!