Rapiţa a ajuns floarea naţională a României. Fermierii au cultivat anul acesta aproape 400.000 de hectare cu rapiţă, cu o treime mai mult ca anul trecut. Peste 90% din recoltă se duce la export pentru că străinii o tranformă în biocombustibil. Ţăranii români ramân cu profitul. Vând tona de rapiţă la preţ dublu faţă de cea de grâu sau porumb.
Suprafeţe tot mai mari de pe teritoriul României s-au transformat într-un galben aprins. Fermierii au renunţat la culturile de grâu pentru cele de rapiţă. Profitul este dublu, iar materia primă ajunge peste graniţe unde este transformată în biocombustibil.
O tonă de rapiţă se vinde cu aproape 500 de euro, în funcţie de calitate. Samson Popescu este unul dintre fermierii care a pariat pe cultura de rapiţă. Anul trecut a rămas cu 25% profit după ce şi-a vândut recolta, aşa că anul acesta a semănat 10 hectare.
„Cultivăm rapiţă pentru că se vinde repede. Sunt firme care o iau pentru biodiesel, din România, din Ungaria ”, spune fermierul.
Străinii folosesc biocombustibilul inclusiv pentru încălzirea locuinţelor. Dintr-o tonă de rapiţă se obţin 300 de litri de biocombustibil. Iar producţia la hectar poate ajunge şi la două tone.
Planta este căutată nu doar pentru uleiul obţinut, ci si pentru flori. Petre Manea şi-a instalat stupii în apropierea unui lan de rapiţă, pentru că mierea de rapiţă este mai căutată decât cea polifloră sau de salcâm. Oferta mare de anul acesta nu le mai aduce însă acelaşi profit apicultorilor.
„La puterea de cumpărare din ziua de azi pretul de 15 lei e mic”, spune apicultorul Petre Manea.
Suprafeţele cultivate cu rapiţă au crescut de patru ori în ultimii doi ani de la 100.000 la aproape 400.000 de hectare. Şi anul trecut, dar şi anul acesta vremea i-a ajutat pe agricultori.
România a exportat, anul trecut, produse agroalimentare în valoare de aproape 5,1 miliarde de euro. Grâul, porumbul şi rapiţa au adus 1,9 miliarde de euro în conturile agricultorilor.
Suprafaţă cultivată cu rapiţă
2012 - 105.000 hectare
2013 - 296.000 hectare
2014 - 391.000 hectare