Deputaţii brazilieni au adoptat luni în primă lectură un contestat proiect de îngheţare a cheltuielilor publice pe timp de 20 de ani, măsură centrală a programului de redresare economică iniţiat de noul preşedinte de centru dreapta, Michel Temer, relatează AFP.
Proiectul de modificare a Constituţiei (PEC) prezentat în acest sens de guvernul Temer a fost aprobat de o majoritate covârşitoare de 366 de deputaţi din totalul celor 480 prezenţi, cu mult peste cele 3/5 necesare (308 voturi).
Au votat împotriva 111 deputaţi, iar doi s-au abţinut.
Iniţiativa legislativă urmează să fie dezbătută în mai multe lecturi în Congresul Deputaţilor şi Senat pentru a fi adoptată definitiv înainte de sfârşitul anului.
Puternic criticat de opoziţia de stânga, proiectul vizează să impună în următorii 20 de ani un plafon cheltuielilor publice ale statului federal brazilian, ce nu vor putea creşte dincolo de inflaţia anuală, inclusiv pentru educaţie şi sănătate.
Amploarea acestui vot în primă lectură este o victorie importantă pentru Michel Temer care şi-a asumat preşedinţia Braziliei după controversata destituire a preşedintei de stânga Dilma Rousseff la 1 septembrie de către Senat pentru cosmetizarea fondurilor publice.
Aproape la fel de impopular ca şi Dilma Rousseff, dar întărit de deruta Partidului Muncitorilor (PT, stânga) al fostei preşedinte în primul tur al alegerilor municipale de la 2 octombrie, Michel Temer a făcut din această măsură "prioritatea" guvernului său pentru a reechilibra bugetul public al Braziliei, confruntată cu cea mai gravă criză economică din ultimul secol.
"Aprobarea PEC este fundamentală pentru a evita spirala inflaţionistă şi recesiunea. Datoria va putea atinge 100% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2024 sau chiar înainte" şi ar însemna "falimentul statului brazilian", a avertizat el la sfârşitul lui septembrie.
Potrivit Ministerului Economiei, între 1991 şi 2015, cheltuielile primare ale statului (înainte de plata dobânzilor la datorii) au urcat de la 10,8% la 19,5% din PIB.
PIB-ul Braziliei s-a contractat cu 3,8% în 2015, înainte de a se reduce iar cu 3% în 2016, în timp ce datoria publică s-a majorat de la 52% din PIB în 2013 la peste 70% în august.
AGERPRES