De la izbucnirea crizei în 2008 foarte multe grupuri au părăsit România, ceea ce a înrăutăţit şi mai mult situaţia economică a ţării. Principalele companii care au plecat sunt Nokia şi Mechel, iar acum se pregătesc Enel, Eni şi Lafarge.

În toamna lui 2008, economia României încă „duduia“, tara noastră era „tigrul Europei“, cu o bulă imobiliară înfloritoare, deficite împovărătoare, un sistem bancar extins, exporturi neînsemnate şi un consum pe datorie. Iar politicienii îi dădeau una şi bună că România nu va fi afectată de criză.

Între timp, foarte mulţi investitori s-au retras, inclusiv unii de calibru, ceea ce a amplificat efectele crizei. Nokia, Europharm, Mechel sunt unele dintre numele mari care au tras obloanele în România, o serie de alte companii şi-au relocalizat producţia din ţara noastră, precum Coca-Cola sau Poiana, în vreme ce o serie de grupuri sunt deja pe punctul de a pleca – precum Lafarge, Enel sau Eni.

Nokia, surpriză de proporţii  

Dintre toate plecările din ţara noastră, Nokia a fost cea mai mare surpriză. Producătorul finlandez a plecat în anul 2011 de la Jucu, judeţul Cluj, moment în care era al doilea exportator al ţării, după Dacia. În acel moment, Nokia înregistra o cifră de afaceri de 6,7 miliarde de lei anual, un profit de 181 de milioane de lei şi avea 1.500 de angajaţi, dar şi foarte mulţi furnizori.

Fabrica de medicamente Europharm este un alt exemplu, proprietarul, grupul GlasxoSmithKline, anunţând în luna iunie a acestui an că va închide fabrica, după ce nu a găsit un cumpărător. Unitatea înregistra în 2012 vânzări de 463 de milioane de lei şi un profit de 49 de milioane de lei.   Alte plecări notabile sunt lanţul de magazine Interex, care a închis în 2012 cele zece supermarketuri din România, retailerul de îmbrăcăminte Kiabi – care a închis cele şase magazine tot în 2012, producătorul de lactate Tnuva (2012), dar şi Burger King (2012) sau Dunkin Donuts.

Dezastrul de la Mechel

În categoria companiilor vândute, lanţul de combinate Mechel reprezintă o altă lovitură dură adusă economiei. Grupul rus a surprins pe toată lumea la începutul anului 2013 când a anunţat vânzarea celor cinci combinate din România – Târgovişte, Câmpia Turzii, Oţelul Roşu, Ductil Steel Buzău şi Laminorul Brăila – pentru doar 230 de lei. Între timp, cumpărătorul – firma Invest Nikarom – a introdus rând pe rând combinatele în insolvenţă.

Concomitent, în domeniul bricolajului foarte multe companii au plecat, nereuşind să facă faţă concurenţei şi scăderii consumului după spargerea bulei imobiliare. Cele 15 magazine Brico Store au fost preluate de britanicii de la Kingfisher, iar cele 15 magazine BauMax au fost vândute către Leroy Merlin. De asemenea, omul de afaceri turc Omer Susli a preluat operaţiunile Praktiker. În fine, retailerul de bricolaj OBI are termen să îşi închidă magazinele până luna viitoare.

Enel şi Lafarge, pe picior de plecare  

Pe de altă parte, în acest an mai multe companii mari au anunţat că vor să-şi vândă operaţiunile din România sau bucăţi din acestea. Lafarge a anunţat deja că îşi vinde activele din România ca urmare a fuziunii cu Holcim, situaţie îngrijorătoare deoarece în ţara noastră activează doar trei producători de ciment.

De asemenea, sectorul energetic este animat de mari retrageri: grupul italian Enel a anunţat deja că va vinde operaţiunile de distribuţie şi furnizare. Gigantul alimentază cu electricitate Banatul, Dobrogea, dar şi Bucureştiul şi vecinătăţile sale.

Recent, presa internaţională a scris că CEZ vrea să vândă participaţii minoritare la parcul eolian de 600 MW de la Fântânele şi Cogealac, din judeţul Constanţa, sau chiar tot parcul „dacă primeşte o ofertă bună“. Concomitent, grupul italian Eni a anunţat că va vinde reţeaua de benzinării Agip din România către MOL, în cadrul unei tranzacţii care implică şi unităţi din Cehia şi Slovacia. Eni operează în ţara noastră o reţea de 42 de staţii de benzină.

În fine, conducerea ArcelorMittal Hunedoara a propus acţionarilor dizolvarea combinatului, după ce raportul dintre activul net şi capital a scăzut sub limita prevăzută de lege. Compania a fost într-o situaţie asemănătoare şi în 2010 şi, cel mai probabil, acţionarii vor decide continuarea activităţii.

Promisiuni pe hârtie

O altă categorie o constituie promisiunile şi răzgândirile făcute de către o serie de companii. Potrivit contractului de privatizare, Ford se angaja să producă la Craiova 300.000 de maşini pe an, dar anul trecut nu a asamblat decât 70.000. La fel, Dacia anunţa intenţia de a creşte capacitatea de producţie a uzinei de la Mioveni de la 350.000 la 450.000 de unităţi pe an, dar a decis realizarea surplusului la Tanger, în Maroc, din cauza lipsei infrastructurii. Coca Cola a mutat fabrica de la Iaşi la Chişinău la finele lui 2008, iar Kraft Foods a transferat producţia ciocolatei Poiana în Bulgaria la începutul lui 2009.

Preluare: adevarul.ro