Pentru că nu a asigurat protecţie unei femei cu dublă cetăţenie – română şi moldoveană – care a fost victima unui soţ alcoolic, violent şi asasin al fiului lor, Italia a fost condamnată joi de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Femeia făcuse nenumărate solicitări de asistenţă şi protecţie la poliţie.

CEDO a fost sesizată la 23 mai 2014 de victimă, Elisaveta Talpiş, din cauza refuzului instanţelor italiene de a-i acorda protecţie în ciuda numeroaselor sale solicitări, transmite AFP, citată de Agerpres.

Prima solicitare datează din iunie 2012. Poliţia din Remanzacco, în provincia Friuli-Veneţia (nord-estul Italiei) unde locuia cuplul, a constatat pur şi simplu starea de ebrietate a soţului, un cetăţean moldovean, şi rănile de pe corpul femeii într-un raport privind incidentul.

O nouă intervenţie a fost solicitată în august acelaşi an după o agresiune cu cuţitul, însă poliţiştii s-au mulţumit doar să îl atenţioneze verbal pe soţ. Elisaveta Talpiş a depus plângere în septembrie pentru abuz şi a cerut autorităţilor să ia măsuri de urgenţă pentru a-i proteja astfel pe cei doi copii ai lor. Însă plângerea a fost clasată în august 2013. 

Câteva luni mai târziu, în noiembrie, femeia a solicitat o nouă intervenţie a poliţiei. Soţul său a fost transportat la spital în stare de ebrietate, însă a fost externat în cursul nopţii. A fost controlat şi atenţionat verbal de poliţie, care i-a permis totuşi să se întoarcă acasă unde, înarmat cu un cuţit de bucătărie, şi-a agresat soţia şi şi-a ucis fiul care a încercat să se interpună. El a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea fiului şi pentru tentativa de a-şi ucide soţia.

Judecătorii CEDO s-au exprimat cu severitate împotriva „pasivităţii” autorităţilor judiciare italiene, care „nu poate fi explicată prin nimic”. CEDO a condamnat Italia pentru încălcarea Articolului 2 (dreptul la viaţă) şi Articolului 3 (care interzice tratamentele inumane sau degradante) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a mai stabilit că Elisaveta Talpiş a fost „victimă, în calitate de femeie, a unei discriminări care contravine Articolului 14 din Convenţie”.

Statul italian va trebui să îi plătească femeii 30.000 de euro reprezentând daune morale şi 10.000 de euro pentru taxe şi cheltuieli de judecată.