Puţine obiceiuri s-au păstrat la sat, însă obiceiul pluguşorului încă mai rezistă sub diverse forme, iar colindătorii de anul nou pot fi văzuţi şi pe străzile din Ploieşti, sub diverse costumaţii şi cu un repertoriu eterogen.

Pluguşorul este un obicei practicat în ajunul Anului Nou. Alaiul de strigăte şi urături ar speria spiritele malefice, insectele dăunătoare, seceta, blestemele etc, potrivit credinţei populare. Însă pluguşorul rămâne în esenţă un obicei agrar, cu adânci radacini în spiritualitatea românească.  Colinda era declamată, cu elemente teatrale, având ca subiect munca depusă pentru obţinerea pâinii. Plugul era pe vremuri ornat cu hârtie colorată, panglici, flori, pe care se punea şi un brad. Acest plug era o prezenţă nelipsită în cadrul acestei colinde, acum a fost înlocuit de un căruţ pe  două roţi în care e fixat un brad.

Colindătorii improvizaţi dar cu entuziasm

Aşa cum ştim obiceiurile tradiţionale din lumea satului au fost date uitării, puţin câte puţin. S-au păstrat numai cele legate de final de an, şi acestea, câteva. Tinerii de la sate au trebuit să recurgă la tot felul de improvizaţii, pentru a-şi încropi nişte costume de sărbătoare, deoarece costumele populare ale bunicilor nu au mai fost păstrate.

 Un grup de şase tineri, veniţi tocmai din comuna Izvoarele, au colindat tot Ploieştiul. Timp de trei zile au fost prin toate cartierele municipiului şi au reuşit să strângă doar 300 de lei de fiecare, plus câteva bidoane de vin aruncate de la balcoanele blocurilor. Deşi suma poate părea derizorie, pentru ei înseamnă ceva.

„Pluguşorii“ de ocazie

Din păcate, au apărut de câţiva ani şi colindătorii locali, din cartierele ploieştene care doar fac gălăgie şi aşteaptă la pomană. Recuzita necesită doar câteva haine albe, beteală de brad, un bici  şi câteva cârlige de rufe colorate. Succesul lor este minim, dar nici aceştia nu se descurajează prea uşor.

Singurii care pot oferi răspunsul sunt ploieştenii care au fost colindaţi în ultimele trei zile.