Procurorii DIICOT au desfăşurat joi 29 de percheziţii în Bucureşti, Ilfov şi Prahova, la persoane suspectate de cămătărie şi de deturnare de licitaţii publice. Un număr de 37 de persoane vor fi conduse la audieri, printre suspecţi aflându-se executori judecătoreşti, avocaţi şi o persoană ”foarte potentă financiar”, anunţă DIICOT.

Potrivit DIICOT, există suspiciunea că, începând cu anul 2014, liderul, ”persoană foarte potentă financiar, administrator al mai multor societăţi comerciale” a constituit un grup infracţional organizat specializat în comiterea infracţiunii de camătă.

Ulterior, pentru a-şi asigura veniturile, dar şi pentru a avea o pârghie, pentru a crea o presiune psihică asupra debitorilor, sumele de bani oferite cu dobândă erau înscrise în contracte de împrumut cu sau fără  garanţie imobiliară, ce puteau fi puse în executare silită.

”Astfel, atât pentru a-şi asigura veniturile, precum şi pentru a îngreuna o eventuală activitate de cercetare penală, respectiv dovedirea infracţiunii de camătă, persoanele care activau pe această plajă de infracţiuni, au ales să mascheze activitatea de cămătărie în încheierea unor acte notariale de împrumut în care debitorii, având în vedere nevoia stringentă de sume de bani, erau convinşi să semneze acte notariale în care erau stipulate ca sume acordate cu împrumut de creditori sume mult mai mari decât cele remise efectiv, respectiv sume de bani ce erau compuse din suma reală împrumutată plus dobânda ce trebuia plătită (obiect material al infracţiunii de camătă)”, anunţă DIICOT.

Ulterior, membrii grupului infacţional au identificat o altă metodă de a realiza profituri, de această dată mult mai însemnate, respectiv prin executarea silită a debitorilor, chiar imediat după expirarea termenului foarte scurt de restituire a sumelor împrumutate, ”scopul membrilor grupului nefiind acela de a recupera sumele împrumutate şi dobânzile aferente, ci acela de a obţine proprietatea”.

”Pentru acest lucru a fost nevoie de atragerea în circuitul infracţional a unui nou membru, care să aibă atribuţiile necesare realizării acelui scop, respectiv a unui executor judecătoresc, persoană responsabilă cu realizarea efectivă a actelor de punere în executare silită a contractelor de împrumut cu garanţie imobiliară”, arată DIICOT.

Procurorii precizează că executorul judecătoresc a avut ”o ascensiune fulminantă în cadrul grupului infracţional organizat, acesta ajungând în eşalonul decizional, erijându-si, în unele cazuri, chiar rol de coordonator, având ultimul cuvânt în ceea ce priveşte oportunitatea sau necesitatea unor acţiuni sau inacţiuni menite să apere interesele grupului infracţional organizat”.

”Prin cunoştinţele sale juridice şi calitatea sa de executor judecătoresc a condus gruparea infracţională organizată la un alt nivel de realizare a câştigurilor, respectiv de la procente din suma împrumutată, la câştiguri însemnate (obţinerea unor profituri de peste 300%), prin punerea în executare silită a contractelor de împrumut, respectiv scoaterea la licitaţie publică, deturnarea acestor licitaţii publice şi adjudecarea prin intermediari a unor imobile aparţinând debitorilor, la preţuri de cel mult 30% din valoarea de piaţă”, se mai arată în rechizitoriu.

Procurorii explică faptul că executorul judecătoresc a creat un ”cerc relaţional” şi a atras numeroşi alţi membri în grupul infracţional, printre care un alt executor judecătoresc, angajaţii unui birou de executor judecătoresc, ai unui birou notarial, dar şi un avocat.

Acesta avea rolul de a redacta actele  ce urmau a fi semnate cu debitorii şi reprezentarea juridică în faţa instanţelor de judecată în vederea obţinerii încuviinţărilor de executare silită.

”Astfel, în perioada  2014 – 2016, membrii grupului infracţional au acordat în mai multe rânduri împrumuturi băneşti mai multor persoane, percepând în mod nelegal dobânzi săptămânale sau lunare şi  primind de la debitori drept garanţie autoturisme de lux sau imobile”, spun procurorii.

Alături de infracţiunea de camătă, principala infracţiune care a intrat în scopul grupului infracţional organizat, a fost cea de înşelăciune.

”Toate operaţiunile efectuate au fost de natură să inducă în eroare debitorii. Prin încheierea unui contract autentificat de un notar public, grupul îşi atingea scopul real al activităţii, care nu era acela de a-şi recupera suma de bani împrumutată şi dobânda convenită, ci acela de a obţine un titlu ce putea fi învestit cu formulă executorie, în baza căruia să treacă la executarea silită asupra bunurilor imobile ale debitorilor,  pe care să şi le adjudece beneficiind de concursul executorilor judecătoreşti, susţinut de participarea prin persoane interpuse la licitaţiile publice, trucate şi beneficiind totodată de consultanţa juridică a avocatului”, se mai arată în rechizitoriu.

De asemenea,”după adjudecarea unor imobile prin persoane interpuse participante la licitaţiile publice, au revândut aceste imobile la preţuri mult mai mari faţă de preţul de achiziţie, obţinând astfel venituri însemnate pe care le-au reintrodus în circuitul civil prin acordarea de noi împrumuturi unor terţe persoane, cu termene de scadenţă foarte scurte, de maximum 1 lună”

Până în prezent, la percheziţii au fost descoperite importantante sume de bani în valută şi monedă naţională, autoturisme de lux susceptibile a proveni din activitatea infracţională, precum şi documente şi înscrisuri cu valoare probantă în cauză.

La sediul D.I.I.C.O.T. – Structura Centrală vor fi aduse, în vederea audierii, un număr de 37 de persoane.

Surse din anchetă au precizat, pentru News.ro, că liderul grupării este Ştefan Petre, iar unul dintre executorii judecătoreşti vizaţi este Mihai Popa.