Poate pare absurd la prima vedere, dar majoritate telefoanelor de top s-au îngroşat în ultimii ani, în beneficiul autonomiei. Bateriile sunt mai mari, indiferent dacă te uiţi la iPhone, Huawei, OnePlus, Asus şi alţii, iar acea creştere se reflectă în grosime.
Când faci o investiţie semnificativă într-un terminal de vârf, te gândeşti instant cât este de firav. Fie trebuie să-i cumperi o husă, fie să fie incredibil de precaut cu el. În realitate, telefoanele din ultimul an sunt mai groase decât cele de anul trecut şi semnificativ mai groase decât cele de acum doi ani. Cei de la Apple sunt cei mai transparenţi din acest punct de vedere, dar este suficientă o căutare pe GSMArena ca să-ţi dai seama că principiul se aplică şi la concurenţă.
În timp ce posesorii de smartphone petrec mai mult timp pe Instagram, Facebook sau alte aplicaţii mobile, majoritatea s-au plâns în legătură cu autonomia. De ce nu sunt telefoanele mai groase şi să ţină bateria mai mult? Ai auzit această întrebare de la foarte multe persoane, chiar şi de la indivizi care nu au niciun fel de tangenţă cu tehnologia modernă, dincolo de un telefon inteligent.
În mod surprinzător, acest trend se întâmplă în piaţă, chiar daca diferenţele de grosime par neglijabile şi îmbunătăţirile în autonomie nu sunt spectaculoase. Doar Apple, cu ale sale iPhone 11 a făcut un salt de 4-5 ore în plus de utilizare faţă de generaţia de mobile lansate în urmă cu aproximativ un an.
iPhone 6 a fost apogeul Apple în materie de telefoane subţiri. Cei mai mulţi le ţin însă minte din cauza faptului că se îndoiau foarte uşor, dacă le ţinei în buzunar. A durat un an până când gigantul din Cupertino a început să meargă în direcţia opusă cu grosimea gadgeturile pe care le comercializează pe bandă rulantă.
În cazul iPhone X, un terminal de 7,7 milmetri grosime, ne-am întors la referinţele de pe vremea la iPhone 5, care avea 7,6 milimetri. Între timp, iPhone 11 Pro Max a sărit la 8,1 milimetri. O variaţie de 0,5 milimetri poate ţi se pare infimă, dar ai în vedere că grosimea unui iPhone a sărit cu aproape 20% faţă de iPhone 6, într-o perioadă în care ai fi crezut că toate telefoanele sunt mai subţiri.
Saltul în grosime se reflectă însă într-un salt aproape constant pe partea de autonomie. Bateriile sunt mai mari ca niciodată, iar noile modele lansate în 2019 nu reprezintă o excepţeide la această regulă. Chiar şi în perioada în care iPhone-urile se subţiau, cum s-a întâmplat cu iPhone 6 faţă de 5S, numărul de miliamperi oră ai bateriei creştea semnificativ. Graficul de mai sus este o reprezentare vizuală a creşterii în mAh de la o generaţie la alta, fără versiunile Plus şi fără iPhone 11.
iPhone 3G avea o baterie de 1150 mAh. La iPhone 6 a crescut până la 1810 mAh, într-un telefon mai subţire. iPhone 11 Pro Max are un acumulator mare mare decât dublu celui de la iPhone 6. Vorbim în 2019 de 3969 mAh. Până şi iPhone 11, cel mai ieftin telefon Apple din noua generaţie, are o baterie de 3110 mAh.
Valorile de mai sus nu se reflectă neapărat într-o dimensiune fizică sporită a bateriei. Avansul tehnologic permite realizarea de baterii mai mici cu autonomie mai mare. Pe de altă parte, cu cât amperajul este mai mare, cu atât perioada teoretică de utilizare a unui gadget este sporită, iar Apple a confirmat acest trend în materialele sale de marketing.
Un iPhone 3G se lăuda cu 5 ore de conversaţii şi 6 ore de navigat pe internet. Un iPhone 6 a dus acele valori până la 14 ore de dialog la telefon şi 11 de timp online. Perioada de redare audio, dacă îţi foloseşti telefonul pe post de iPod a crescut de la 24 la 50 de ore între cele două aparate. Ideea este că Apple s-a luptat împotriva curentului pentru o perioadă, de dragul autonomiei, dar acum, majoritatea producătorilor face acelaşi lucru.
Un telefon mai gros este mai rezistent, Indiferent cât de performantă sau avansată este sticla din exteriorul său, grosimea reală a unui gadget este responsabilă de anduranţa sa. Apple şi-a dat seama de acest lucru la câteva săptămâni după ce iPhone 6 a ajuns la utilizatori şi se curba cu uşurinţă atunci când îl ţineai în buzunarul de la spate.
Între timp, telefoanele create de americani au crescut cu aproximativ 20% în grosime, dar bateria a ”explodat”, când vine vorba de numărul de miliamperi oră. De la iPhone 6S la iPhone XR, se poate vedea o creştere de 72% în numărul de mAh. În contextul în care vorbeam de o creştere de doar 53% între iPhone 3GS şi iPhone 6 la baterie, priorităţile Apple sunt evidente.
Dincolo de baterie însă, Apple a introdus un număr semnificativ de tehnologii suplimentare în telefoanele sale de la o generaţie la alta. Particularităţile din spatele anumitor salturi sunt mai evidente decât altele. Bateria mai mare reprezintă doar un detaliu uşor cuantificabil şi facil de măsurat.
iPhone 6S este mai mare cu 0,2mm faţă de iPhone 6 din cauza introducerii tehnologiei 3D Touch. Versiunile Plus de iPhone 7 şi iPhone 8 sunt mai groase cu 0,2 milimetri din cauza camerelor duale care ies mai mult în afara carcasei. iPhone 8 este mai gros cu 0,2 milimetri faţă de iPhone 7 datorită sistemului de încărcare wireless şi a panoului de sticlă de pe spate, în loc de aluminiu.
iPhone X este cu 0,4 milimetri mai gros decât iPhone 8 din cauza celor două camere de pe spate care reprezintă o premieră într-o carcasă atât de mică, comparativ cu versiunile Plus de 8 şi 7. iPhone Xr este mai gros decât iPhone X cu 0,6 milimetri din cauza faptului că foloseşte un panou LCD, în loc de mult mai subţirele OLED.
Dincolo de toate aceste particularităţi tehnice, suprafaţa utilizabilă a unui ecran de iPhone a crescut foarte mult în ultimul deceniu, iar o baterie mai mare era o necesitate, ca să te poţi bucura de funcţiile telefonului pentru aceeaşi perioadă de timp, dacă nu mai mult. În acelaşi timp, procesoarele au devenit mai puternice, cantitatea de memorie RAM mai mare şi spaţiul de stocare mai generos. Din acest motiv, o creştere a bateriei de 72% de la iPhone 6s la iPhone Xr s-a reflectat într-o creştere de doar 48% în autonomie între aceleaşi două modele.
Ce a făcut concurenţa: Huawei, OnePlus, Google sau ASUS
Deşi creşterea este una destul de discretă, din ce ai putut vedea mai sus, când Apple a demonstrat că se poate face, nu a durat mult până când ai putut-o observa şi la alţi jucători importanţi din piaţă. Am luat ca referinţă câteva terminale de top din piaţă, creşterea grosimii lor şi, în acelaşi timp, creştere bateriei.
Când te gândeşti la Huawei, s-ar putea să-ţi vină în minte modele Huawei P20 Pro şi P30 Pro. Acestea sunt de referinţă în materie de captură foto video, chiar dacă s-au lansat de ceva timp. Huawei P20 Pro are o grosime de 7,8 milimetri, cu un acumulator de 4000 mAh. Tranziţia la noua generaţie, P30 Pro, s-a reflectat într-o grosime de 8,4 milimetri 4200 mAh, în contextul în care senzorul principal de 40MP a rămas.
Cei de la OnePlus se laudă cu salturi importante de performanţă şi calitate a construcţiei, iar de cele mai multe ori livrează respectiva promisiune. De la OnePlus 6T lansat în noiembrie 2018 cu 8,2 milimetri grosime şi 3700 mAh, OnePlus 7 Pro lansat în mai 2019 a fost mai gros cu 0,6 milimetri, în timp ce acumulatorul a fost mai mare cu 300 mAh.
Amatorii de Google Pixel poate nu se uită la milimetri, dar în timp ce Google Pixel 3 Xl are 7,9 milimetri şi o baterie de 3430 mAh, Google Pixel 3a Xl are 8,2 milimetri grosime şi 3700 mAh. Până şi ASUS în cazul deloc subţirelului ASUS ROG, a crescut grosimea cu 1,2 milimetri între generaţie şi 2000 mAh. Pur şi simplu, oamenii vor baterii mai mari, iar producătorii de terminale se adaptează cererii publicului. Pentru prima oară, merită să-ţi cumperi un telefon mai nou, dacă vrei să te ţină bateria mai mult.
Sursa: www.playtech.ro