Analiştii politici sunt de părere că viitorul Ucrainei ca stat unitar este incert. După evenimentele recente, este foarte clar că Viktor Ianukovici a pierdut puterea în faţa ambiţiei şi voinţei a peste 30.000 de protestatari. Acesta a fugit in capitală şi a lansat o declaraţie video prin care nu recunoaşte decizia parlamentului prin care a fost demis. Mai nou, se aude că ar fi încercat să treacă graniţa în Rusia, dar a fost oprit de vameşi.
Iulia Timoşenko, adversarul declarat al lui Ianukovici, a fost eliberată din închisoare unde îşi ispăşea o condamnare în urma unui proces politizat. Aceasta a ajuns în piaţa Maidan din Kiev şi a fost întâmpinată cu urale.
Problema apare acum, când provinciile răsăritene ale Ucrainei şi-au arătat susţinerea pentru Ianukovici şi pentru politica sa de apropiere de Rusia. În schimb, provinciile vestice, cu populaţie mixată şi cu mai multe confesiuni religioase, susţin apropierea de Uniunea Europeană şi de Occident.
Aceste alegeri divergente pot duce în cel mai bun caz la creearea unui stat federal, dar ambele părţi au vederi politice total opuse care nu pot fi împăcate în interiorul aceleaşi frontiere.
În cel mai rău caz ar s-ar putea ajunge la separarea Ucrainei în două state distincte, chiar dacă naţiunea ucraineană este răspândită într-un procent de 77,8 % în aceste graniţe. Contează însă şi minoritarii ruşi (17,3%) prezenţi în partea estică a ţării.
După cum arată situaţia, Bucovina de Nord şi ţinutul Herţa - regiuni smulse de Uniunea Sovietică în 1940 şi recuperate în 1944 - vor intra în zona proocidentală a Ruteniei.
Poate nu va fi decât o ipoteză care nu avea nicio confirmare în realitate. Răspunsul va fi dat, zilele următoare de atitudinea şi poziţia pe care o va dopta Kremlinul. Vladimir Putin este probabil extrem de decepţionat de turnura prin care Ianukovici, pionul Moscovei, a pierdut puterea.
Cea mai mare problemă care se pune în faţa acestei ipoteze, este dacă separarea se va face pe cale paşnică, aşa cum e de dorit, ori prin război civil, evident cu implicarea Rusiei.
Pentru România, schimbările care s-ar putea petrece nu aduc nimic rău. Ucraina a fost în ultimii 23 un stat extrem de neprietenos cu România. Nu trebuie să uităm scandalul diplomatic generat de începerea construirii, în 2004, de către Ucraina a canalului navigabil Bâstroe, în imediata apropiere a Deltei Dunării, afectând fauna şi mediul zonei protejate.
Nu trebuie uitat nici modul în care sunt trataţi etnicii români din nordul Bucovinei. Alte probleme sunt legate de deţinerea ilegală de către Ucraina a Insulei Şerpilor - smulsă arbitrar României în 1945 de către URSS - dar şi de vechiul litigiu legat de delimitarea spaţiilor maritime, pe care l-am şi câştigat la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga.
Pentru români, Ucraina este un stat rusesc şi rămâne să dovedească că poate fi şi primul care va implementa o democraţie veritabilă.
