Fraudarea alegerilor este un subiect care ridică tensiunea clasei politice la fiecare alegeri. S-au furat sau nu, de-a lungul timpului s-a vobit de o serie de metode prin care competitorii politici au încercat să câştige. „Suveica” a fost folosită din anii douăzeci ai secolului trecut, iar în anii 2000 încă funcţiona. „Autobuzul” şi el mergea. Voturile competitorilor care nu aveau reprezentanţi în secţiile de votare puteau fi împărţite, în înţelegere, către ceilalţi.

„Metodele s-au schimbat un pic. Metodele din anii '90 nu mai sunt aşa de prezente astăzi”, spune într-un interviu, pentru HotNews.ro, Septimius Pârvu, de la Expert Forum. El precizează că odată cu implementarea Sistemului informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV) problemele s-au mai rezolvat, dar nu au dispărut în totalitate.

„Cred că inversarea voturilor este metoda cea mai la îndemână. Adică să pui la un partid 100 şi la celălalt două voturi, deşi în realitate a fost invers. Sau poţi să anulezi buletinele de vot în secţie, deşi ele sunt valabile”, a explicat el.

HotNews: Cum se fura în trecut la alegeri şi ce metode s-au mai păstrat?

Septimius Pârvu: Metodele s-au schimbat un pic, metodele din anii '90 nu mai sunt aşa de prezente astăzi. Mare parte şi datorită SIMPV-ului, prin introducerea tabletei şi a întregului mecanism s-au mai redus problemele, este foarte greu să mai ai vot multiplu. Îmi aduc aminte că la referendumul din 2012 au fost persoane care au votat de 11 ori. Aceste chestiuni au dispărut.

Din observaţiile noastre au dispărut şi câteva dintre metodele clasice, de exemplu suveica. Nu zic că nu se mai întâmplă, dar nu mai sunt aşa de frecvente. Cred că la aceste alegeri locale, ce a fost foarte vizibil a fost în primul rând presiunea de la nivelul secţiilor de votare, în sensul în care avem primari, consilieri, echipe de campanie în secţie care fac presiune asupra alegătorilor. Este o tehnică prezentă de mulţi ani şi nu a dispărut. Primarul stă în secţie şi intimidează alegătorul.

Cred că au rămas foarte prezente problemele legate de abuz de resurse, în sensul în care candidaţii în funcţie folosesc de la maşina primăriei până la banii primăriei să-şi facă reclamă. Şi în Bucureşti am văzut decizii ale Birourilor Electorale care au spus că este abuz de resurse publice.

Mai rămâne în ziua alegerilor plimbatul alegătorilor cu maşina, dar asta nu este neapărat fraudă.

Marile probleme sunt tot timpul la centralizarea datelor şi anunţarea rezultatelor. De când avem SIMPV-ul şi acesta problemă s-a mai redus. Acum avem poze după procesele verbale din secţii, acum câţiva ani nu aveam, nu ştiam cum arată. Şi se ce întâmplă acum lan Sectorul 1, probabil dacă nu avem site-ul prezenta.roaep.ro, era foarte greu să ne dăm seama ce s-a întâmplat. Partidele dacă ar avea copii după procesele verbale din fiecare secţie, o poză cum a plecat din secţie, practic poţi să-ţi dai seama ce s-a modificat. Până acum nu îţi dădeai seama, procesele verbale se puteau modifica foarte uşor pe drum, de la plecarea din Secţie până la BEC. Acest sistem s-a introdus anul trecut prima dată, la Europarlamentare. Acum putem să vedem şi diferenţa dintre primele date şi ce s-a corectat la Biroul Electoral de Circumscripţie, dacă sunt modificări, trebuie să existe decizii, dacă nu există, înseamnă că este ceva în neregulă.

Probleme legate de completarea proceselor verbale pot veni din mai multe surse, pot fi înlocuite cifrele intenţionat, să le inverseze, adică pui la un partid 100 de voturi şi la celălalt două, în loc aşa cum era real. Este destul de greu de verificat, doar dacă ai un reprezentant în birou. Bine, dacă eşti un partid mare şi ai zero voturi la o secţie, e un semnal de alarmă.

Cum se fură acum?

Cred că inversarea voturilor este metoda cea mai la îndemână. Adică să pui la un partid 100 şi la celălalt două voturi, deşi în realitate a fost invers. Sau poţi să anulezi buletinele de vot în secţie, deşi ele sunt valabile. Am primit şi noi câteva sesizări că s-ar fi primit buletine de vot gata ştampilate în ziua alegerilor, dar mai ales la un oraş mare trebuie să fie o proporţie destul de mare de alegători care să fie înşelaţi în felul acesta. Nu ştiu dacă s-au primit aceste buletine în mod intenţionat sau din neglijenţă, dar trebuie să fie o campanie destul de susţinută ca să anulezi destule buletine de la celălalt candidat.

Apoi se pot anula pur şi simplu dacă la nivelul biroului de circumscripţie este un consens politic, să zic aşa, se pot pur şi simplu anula pentru un anumit candidat, dacă toată lumea se înţelege. Nu ştiu dacă neapărat la locale, deşi din ce ne-am dat noi seama în mai multe birouri sunt membri din aceeaşi familie, deşi sunt de la birouri diferite, deci este posibil să existe şi acest consens în vederea fraudării.

Trebuie să vedem cât de des se repetă o eroare ca să ne dăm seama dacă este fraudă. Dar la Europarlamentare foarte mulţi au greşit. Vin cu exemplul de la Dolj, de acum. Biroul de Circumscripţie din Dolj a solicitat renumărarea şi corectarea proceselor verbale în 80% dintre secţii pentru că au fost scrise greşit datele privind numărul alegătorilor şi numărul alegătorilor prezenţi. E fraudă sau e greşeală, prostie?

Înlocuirea proceselor verbale este un pic mai complicată pentru că în Bucureşti am văzut nişte secţii unde nu avem deloc proces verbal, clar acolo este o problemă, dar ca să înlocuieşti datele ar însemna să nu se uite absolut nimeni pe procesele verbale. În momentul în care pleci din secţia de votare, preşedintele trebuie să se asigure că se trimit prin tabletă poza după procesul verbal şi cheia de control, adică să introducă toate datele. Nu ar avea voie să plece din secţie fără să trimită poza, chiar dacă nu este cheia de control, tot trebuie să trimită poza, şi se duce la biroul de circumscripţie. Dacă pleacă din secţie fără poză este un indiciu că acolo e ceva nelegal. Pentru centralizare procesele verbale tipărite, semnate de toată lumea, sunt verificate la birourile de circumscripţie şi atunci acelea au valoarea legală.

Se pot aranja procesele verbale în două secţii, este infracţiune, dar frauda apare atunci când ordinea candidaţilor este schimbată şi rezultatul alegerilor este schimbat.

Ce se întâmplă din momentul în care cineva sesizează, are o suspiciune de fraudă, care sunt paşii legali?

Dacă este o chestie foarte dovedibilă, se poate face şi plăngere penală, modificate procese verbale foarte evident, buletine furate, chestiile astea se pot reclama imediat la poliţie, se face dosar penal şi ar trebui să vedem rezultatele anchetei foarte rapid. La prezidenţiale secţia aia nu determină neapărat rezultatul, dar la locale, unde se poate câştiga la o diferenţă de câteva voturi, este foarte important. Pentru vot multiplu, de exemplu, până se finaliza ancheta şi se judeca, dura şi nişte ani, acum nu ştiu cât durează pentru altă infracţiune.

Pentru cazurile care afectează rezultatul, ar trebui să se întâmple mai rapid fiindcă nu poţi da rezultatele până nu ştii ce s-a întâmplat acolo.

Dar cererile pentru renumărarea buletinelor de vot sau fraudă electorală, se înaintează către Biroul Electoral Central, pot fi făcute doar de către competitorii electorali, şi în maxim 48 de ore de la data alegerilor. Mai departe, BEC-ul decide dacă se renumără voturile şi ce se întâmplă. Am văzut că şi acum sunt pe site-ul BEC-ului nişte plângeri. Pot să meargă şi în paralel şi la Poliţie şi la BEC.

Ce se întâmplă dacă se confirmă că o persoană a furat la vot?

Există condamnare şi chiar dacă dovedeşti că o persoană a votat multiplu, de exemplu, nu prea mai poţi să faci nimic. Pentru anunţarea rezultatelor alegerilor există nişte termene limită, nu poţi să aştepţi ani, până se judecă.

Sursa:www.hotnews.ro