Curtea Constituţională a respins marţi sesizarea preşedintelui Iohannis şi a decis că Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare din acest an, au declarat surse din cadrul CCR pentru G4Media.ro.

Potrivit acestora, decizia a fost luată cu 5 voturi ”pentru” respingerea sesizării şi 4 voturi ”împotrivă”.

Au votat pentru respingere judecătorii Valer Dorneanu, Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Attila Vraga şi Mona Pivniceru, iar împotriva respingerii s-au pronunţat judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Marian Enache şi Daniel Morar.

Legea care prevede că data alegerilor parlamentare din acest an o stabileşte Parlamentul, şi nu guvernul aşa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, a fost iniţiată de PSD, ALDE şi UDMR şi a fost adoptată în aceeaşi zi, pe 27 iulie, atât de Senat, cât şi de Camera Deputaţilor.

Pe 3 septembrie însă Guvernul a adoptat o hotărâre prin care a stabilit că data alegerilor parlamentare din acest an va fi 6 decembrie. Nu este clar în acest moment ce se va întâmpla în urma deciziei CCR de azi.

Şeful statului a atacat actul normativ la CCR, subliniind că, prin această lege, se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei acestora, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data scrutinului.

”Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie. Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare. Cu alte cuvinte, orice situaţie care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor şi, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de altă parte, chiar şi în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepţională, este posibil ca alte raţiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecinţe asupra securităţii raporturilor juridice”, a transmis preşedintele.

O altă critică adusă actului normativ este că, dacă senatorii şi deputaţii vor fi obligaţi să acorde votul în sensul adoptării legii de stabilire a datei alegerilor, atunci voinţa parlamentarului nu mai este liberă, mandatul devine unul imperativ, ceea ce plasează legea criticată pe tărâmul nulităţii absolute ce nu va putea fi înlăturată în niciun mod, în conformitate cu art. 69 din Constituţie.

”Dacă Parlamentul nu adoptă legea de stabilire a datei alegerilor în termenul prevăzut prin legea criticată, acesta nu poate fi constrâns efectiv să-şi îndeplinească această obligaţie legală, întrucât în calitate de unică autoritate legiuitoare, deţine prerogativa exclusivă de apreciere asupra oportunităţii legiferării”, a mai scris şeful statului în sesizare.

De asemenea, Klaus Iohannis atrage atenţia asupra faptului că, prin respectiva lege, au fost create inclusiv premisele prelungirii mandatului Parlamentului României printr-o lege adoptată chiar de Parlamentul în funcţie.

”Din această perspectivă, spre deosebire de situaţia mandatelor autorităţilor locale, aşa cum a reţinut Curtea, în privinţa mandatului senatorilor şi deputaţilor, Parlamentul nu poate să adopte o lege de derogare prin care se poate ajunge, indirect, la prelungirea duratei normale a mandatului său. În concluzie, efectul prevederilor legea criticată este reprezentat chiar de posibilitatea prelungirii mandatului Parlamentului de către acesta, în alte situaţii decât cele stabilite în mod expres în Legea fundamentală. O astfel de prevedere este contrară nu numai dispoziţiilor constituţionale amintite referitoare la durata mandatului Parlamentului, dar afectează chiar rolul acestuia, încalcă principiul periodicităţii alegerilor, precum şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, mai avertizează Iohannis.

Potrivit acestei legi, prin derogare de la legea 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, data alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor ce vor fi organizate ca urmare a expirării mandatului Parlamentului, aflat în curs de exercitare la data intrării în vigoare a aceste legi, se stabileşte prin lege organică cu cel puţin 60 de zile înainte.

„În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a legii, Guvernul stabileşte, prin hotărâre, la propunerea Autorităţii Electorale Permanente, calendarul acţiunilor din cuprinsul perioadei electorale, cheltuielile necesare pregătirii şi desfăşurării alegerilor”, arată actul normativ.

Potrivit acestuia, prin derogare de la prevederile Legii 208/2015, la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor organizate în condiţiile articolului 1, numărul minim al susţinătorilor, necesar pentru depunerea candidaturilor, se va reduce la jumătate.

În mod similar, tot la iniţiativa PSD, ALDE şi UDMR, Legislativul a adoptat anterior un alt act normativ, potrivit căruia tot Parlamentul stabileşte şi data alegerilor locale. Curtea Constituţională a dat undă verde legii respective.

Sursa: www.g4media.ro