Alegătorii din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemaţi la urne, a noua oară în istoria europeană, pentru a-şi alege reprezentanţii în Parlamentul European în perioada 23 - 26 mai, relatează AFP, care prezintă cele mai importante cifre ale acestui scrutin.

427 DE MILIOANE este numărul estimat al alegătorilor din cele 28 de state membre aflaţi la vârsta participării la vot. Cu un asemenea corp electoral, scrutinul european este al doilea cel mai important din lume, după alegerile legislative din India.

Votul a început deja de joi în Marea Britanie şi Olanda.  Rezultatele oficiale vor fi anunţate însă doar în seara zilei de duminică, 26 mai.

Vineri vor vota alegătorii din Irlanda, iar sâmbătă cei din Slovacia, Letonia şi Malta. În Republica Cehă votul se va desfăşura în două zile, vineri şi sâmbătă.

În conformitate cu practicile naţionale, celelalte 21 de state membre, inclusiv România, vor vota duminică, 26 mai. De la ora 16:00 GMT (19:00, ora României) vor fi publicate exit-poll-uri şi rezultate preliminare din Germania, cea mai mare ţară din Uniunea Europeană. Franţa, a doua ca mărime, va urma la 18:00 GMT (21:00, ora României).

State cu drept de vot de la 16 ani

Tot începând de la 18:00 GMT, Parlamentul European va trebui să publice, pe baza sondajelor efectuate la ieşirea de la vot, primele proiecţii ale distribuirii mandatelor pentru legislatura 2019-2024, iar după ce votul se va încheia în Italia, la 21:00 GMT (24:00, ora României), autorităţile naţionale din cele 28 de state membre vor putea anunţa rezultatele.

Dreptul de vot este acordat cetăţenilor în vârstă de 18 ani, în cea mai mare parte a statelor membre. Grecii sunt autorizaţi, însă, să voteze de la vârsta de 17 ani, iar austriecii şi maltezii de la 16 ani.

Prezenţă la vot de doar 13 la sută în Slovacia, la precedentul scrutin

42,6% este nivelul prezenţei la vot din 2014, cea mai slabă înregistrată vreodată la un scrutin european. Participarea europenilor a scăzut mereu de la primul vot, în 1979, când a atins 62%. Ea a scăzut sub pragul de 50% în 1999.

În 2014, belgienii au fost, proporţional, cei mai numeroşi care au ieşit la vot, cu un nivel de 89,7%, urmaţi de luxemurghezi (85,6%). Însă votul este obligatoriu în aceste două ţări, la fel ca în Bulgaria, Cipru şi Grecia.

La polul opus, slovacii (13,1%), cehii (18,2%) şi polonezii (23,8%) au înregistrat cele mai slabe niveluri de prezenţă la vot.

Cum vor fi repartizate mandatele în următorul Parlament European

751 este numărul deputaţilor care urmează să fie aleşi în acest scrutin.

Repartizarea mandatelor variază în funcţie de mărimea populaţiei. Germania va avea 96 de mandate, Franţa 74, Italia şi Regatul Unit câte 73, iar Malta, Ciprul şi Luxemburgul doar şase. România are, înainte de Brexit, 32 de europarlamentari.

Ce se va întâmpla cu numărul de europarlamentari după Brexit?

După ce Regatul Unit va părăsi UE, hemiciclul va mai avea doar 705 deputaţi. O parte din mandatele britanice vor fi desfiinţate, iar alta va fi redistribuită. Franţa şi Spania vor obţine câte cinci, Italia şi Olanda câte trei mandate. România va obţine un mandat şi va ajunge astfel la 33 de reprezentanţi în PE.

În pofida incertitudinii cu privire la data Brexitului, statele care au de obţinut mandate în plus trebuie să prevadă alegerea acestor eurodeputaţi suplimentari, care nu vor merge în Parlamentul de la Strasboug decât după ce Marea Britanie va ieşi oficial din UE. Astfel, România alege la scrutinul din 26 mai 33 de eurodeputaţi, dar până la Brexit va trimite 32 în Parlamentul European.

Ce vârstă minimă poate avea un candidat

53 de ani este vârsta medie a deputaţilor în alegerile din 2014. În acel an, europenii au ales un danez în vârstă de 26 de ani - cel mai tânăr membru în PE - şi un grec în vârstă de 91 de ani, cel mai în vârstă europarlamentar.

În peste jumătate din statele membre, este necesar să ai cel puţin 18 ani pentru a candida. Însă, unele ţări au reguli mai drastice. În Italia şi Grecia, vârsta minimă este de 25 de ani, iar în România de 23 de ani.

36,9% este proporţia femeilor alese deputate în 2014, cea mai importantă atinsă vreodată.

De la primele alegeri, în 1979, când doar 16,3% femei făceau parte din hemiciclu, acest procentaj a crescut permanent.

Paritatea este respectată, în prezent, doar în cinci state membre, şi anume Finlanda (zece mandate din 13), Irlanda (şase din 11), Croaţia (şase din 11), Malta (trei in şase) şi Suedia (zece din 20).

Ciprul (un mandat din şase), Bulgaria (trei din 17) şi Lituania (două sin 11) sunt cei mai „răi” elevi la acest capitol.

(sursa: News.ro)