Secţiile de votare s-au deschis duminică dimineaţa, la ora 07.00, în toată ţara şi în municipiul Bucureşti, peste 18,8 milioane de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în România sau în stăinătate fiind aşteptaţi să îşi aleagă reprezentanţii în Parlament pentru următorii patru ani. La acest scrutin s-a revenit la votul pe liste de partid, fiind totodată introdus şi votul prin corespondenţă în Diaspora.

Aproximativ 700 de români care trăiesc în străinătate au votat până la deschiderea urnelor în ţară, cei mai mulţi exprimându-şi dreptul la vot în Melbourne, Australia.

Potrivit site-ului prezenta.bec.ro, până la ora 7.00, aproximativ 700 de români din străinătate votaseră deja la alegerile parlamentare.

Românii din Diaspora au început deja votul pentru alegerile parlamentare 2016, înregistrându-se 8.889 de cereri de vot prin corespondenţă. În afara ţării s-au constituit 417 secţii de votare, procesul de vot întinzându-se pe durata a 36 de ore din cauza fusului orar. Primele secţii de votare s-au deschis sâmbătă, la ora 20:00, în Australia şi Noua Zeelandă, în timp ce ultimele se vor închide luni, la ora 06:00, pe Coasta de vest a Americii de Nord.

Autorităţile au dispus organizarea a peste 18.000 de secţii de votare la nivel naţional, constituindu-se circumscripţii electorale în toate cele 41 de judeţe, o circumscripţie în municipiul Bucureşti şi o circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Potrivit Autorităţii Electorale Permanente (AEP), numărul total de alegători români este de 18.881.604 dintre care 18.263.876 au domiciliul sau reşedinţa în ţară. Legislaţia prevede că cetăţenii români au drept de vot începând cu vârsta de 18 ani, inclusiv dacă aceasta a fost împlinită în ziua alegerilor. Nu au dreptul să voteze debilii sau alienaţii mintal, persoanele puse sub interdicţie şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

La alegerile parlamentare românii pot vota doar în judeţul în care au domiciliul. În cazul în care alegătorul nu se află în localitatea unde îşi are domiciliul sau reşedinţa, acesta poate vota în orice secţie de votare din acelaşi judeţ. În Capitală, se va vota doar în sectorul în care este înregistrată adresa din cartea de identitate.

Paşii care trebuie urmaţi pentru a vota la alegerile parlamentare

Votul a început duminică dimineaţa, la ora 7.00, şi se desfăşoară până la ora 21.00 când preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea secţiei de vot. În cazul în care la ora respectivă mai există persoane în sala unde se votează, acestora li se permite să îşi exercite dreptul de vot.

Pentru a-şi exercita dreptul de vot, românii au nevoie de unul dintre următoarele documente: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare.

Votul este secret şi personal, fiind interzisă votarea în numele altei persoane.

Imediat ce vor ajunge în secţia de votare, alegătorilor le va fi scanată cartea de identitate pentru a preveni votul multiplu, aceştia urmând să primească două de buletine de vot - unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi. După ce au votat, alegătorii au obligaţia să îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară, având totodată grijă să nu se deschidă când sunt introduse în urnă.

Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului să nu mai fie asigurat, acesta se anulează şi i se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot.

Ştampila cu menţiunea „VOTAT” se restituie preşedintelui care o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului.

Vot prin corespondenţă în Diaspora

Românii din Diaspora au început deja votul pentru alegerile parlamentare 2016, înregistrându-se 8.889 de cereri de vot prin corespondenţă. În afara ţării s-au constituit 417 secţii de votare, procesul de vot întinzându-se pe durata a 36 de ore din cauza fusului orar. Primele secţii de votare s-au deschis sâmbătă, la ora 20:00, în Australia şi Noua Zeelandă, în timp ce ultimele se vor închide luni, la ora 06:00, pe Coasta de vest a Americii de Nord.

Cetăţenii români cu domiciliul în România, dar care au fost înscrişi în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă în străinătate, îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare organizate în străinătate în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării, însoţite de un document oficial emis de statul străin privind stabilirea reşedinţei: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar.

Românii cu domiciliul în străinătate vot vota la secţiile de votare organizate în străinătate, în baza unuia din următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu, paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Situaţiile în care se votează prin intermediul urnei speciale

Persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care au domiciliul sau reşedinţa în judeţul, sau în municipiul Bucureşti, după caz, pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.

De asemenea, persoanele asupra cărora s-a luat măsura arestului la domiciliu votează prin intermediul urnei speciale, în condiţiile în care formulează o cerere în acest sens către Biroul electoral al secţiei de votare la care sunt arondate potrivit domiciliului.

Exercitarea dreptului de vot prin intermediul urnei speciale se aplică şi în cazul persoanelor care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate.

Preşedinţii birourilor electorale ale secţiilor de votare vor dispune măsurile necesare, astfel încât, la ora 21.00, urna specială să se afle în sediul biroului electoral al secţiei de votare.

Numărarea voturilor şi completarea proceselor verbale, înregistrate video

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a implementat sistemul informatic de monitorizare a scrutinului, care are ca obiect scanarea cărţii de identitate. De asemenea, procesul de numărare a voturilor, după încheierea scrutinului, va fi înregistrat video pentru a se evita fraudarea scrutinului.

Astfel, numărătoarea voturilor şi completarea proceselor verbale se vor face fără a se întrerupe înregistrarea, sistemul fiind introdus şi în secţiile de votare din străinătate.

Fapte interzise în ziua alegerilor

Potrivit Codului penal, este interzisă împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales, infracţiune ce se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

De asemenea, atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Legislaţia mai prevede că oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Totodată, legea în vigoare interzice votul multiplu prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător, faptă ce se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Aceeaşi pedeapsă primesc şi cei care utilizează o carte de alegător sau un act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Nu în ultimul rând, legislaţia interzice comercializarea sau consumul de băuturi alcoolice pe o distanţă de 500 de metri în jurul secţiei de votare, infracţiune care se sancţionează cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 lei.