legerile locale se apropie de final, birourile electorale îşi încetează sâmbătă activitatea, rezultatele finale de la Biroul Electoral Central urmând să fie validate de judecătorii şi de Tribunalul Bucureşti

Biroul Electoral Central nu a admis nicio cerere de anulare a alegerilor locale sau de renumărare a voturilor, astfel că rezultatele pentru primari, consilieri locali şi judeţeni au rămas cele anunţate înainte de contestaţii.

BEC a transmis, vineri, tuturor birourilor electorale de circumscripţie şi birourilor electorale ale secţiilor de votare că de sâmbătă 11 iunie îşi încetează activitatea.

Excepţie fac doar birourile electorale de circumscripţie judeţene, comunale şi ale secţiilor de votare din comunele Şag, judeţul Timiş, şi Vâlcelele, judeţul Buzău, unde alegerile locale pentru primar vor avea şi turul doi, pentru că sunt candidaţi care au obţinut acelaşi număr de voturi la scrutinul din 5 iunie.

Mandatele de primar

Conform rezultatelor finale, din cele 3.184 de mandate de primar, PSD a obţinut 1.677 (52,66%), PNL - 1.081 (33,95%), UDMR – 195 de mandate (6,12%), ALDE – 64 (2,01%), candidaţi independenţi – 53 (1,66%), UNPR – 26 (0,81%), Alianţa electorală PSD+UNPR — 19 (0,59%), PMP — 18 (0,56%).

Partidul Civic Maghiar a obţinut 13 mandate de primar la scrutinul din 5 iunie, reprezentând (0,40%), Forumul Democrat al Germanilor din România – 5 mandate (0,15%), Partidul Social Românesc şi Alianţa Electorală PSD+ALDE — câte 4 mandate (0,12%), PNŢCD — 3 mandate (0,09%), Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal), Partidul România Unită, Alianţa Electorală MPP-EMNP şi Alianţa pentru Viitor — câte două mandate (0,06%). Alte 14 partide şi alianţe au obţinut câte un mandat de primar.

Prezenţa la vot pentru alegerea primarilor a fost de 48,17%.

Mandate în consiliile locale

La alegerile din 5 iunie, din 40.220 de mandate de consilier local, PSD a obţinut 16.648 (41,39%), PNL — 13.193 (32,80%), ALDE — 2.504 (6,22%), UDMR — 2.284 (5,67%), PMP — 1.315 (3,26%), UNPR — 1.203 (2,99%),  Partidul Social Românesc— 318 (0,79%), candidaţi independenţi — 316 (0,78%), Alianţa Electorală PSD+UNPR – 215 (0,53%), PER – 210 (0,52%), Partidul Popular Maghiar din Transilvania 0 207 (0,51). Alte 72 de partide şi alianţe au obţinut mandate în consiile locale.

Prezenţa la vot pentru consiliile locale a fost de 48,17%.

Primăria Municipiului Bucureşti

Gabriela Firea, Alianţa Electorală PSD+UNPR, este candidatul declarat ales căruia i se va atribui mandatul de primar general al Capitalei. Firea a obţinut 246.553 de voturi, reprezentând 42,97%.

Candidatul USB, Nicuşor Dan, a fost votat de 175.119 bucureşteni (30,52%), candidatul PNL, Marian Predoiu, a obţinut 64.186 de voturi (11,18%), iar candidatul PMP, Robert Turcescu a avut 37.098 de voturi (6,46%).

Prezenţa la vot în Capitală la alegerile locale din 5 iunie a fost de 33,22%. La urne s-au prezentat, în Bucureşti, 595.822 de alegători, din 1.793.263 de alegători înscrişi pe listele electorale.

Mandatele din Consiliul General al Municipiului Bucureşti

În Consiliul General al Municipiului Bucureşti, din cele 55 de mandate, Alianţa Electorală PSD+UNPR are 24 (43,63%), USB – 15 mandate (27,27%), PNL – 8 mandate (14,54%), PMP şi ALDE – câte 4 mandate (7,27%).

Primarii de sector din Bucureşti

Toate mandatele de primar de sector din Capitală vor fi atribuite candidaţilor Alianţei Electorale PSD+UNPR, astfel: la Sectorul 1 – Daniel Tudorache, la Sectorul 2 – Mugur Mihai Toader, la Sectorul 3 – Robert Sorin Negoiţă, la Sectorul 4 – Daniel Băluţă, la Sectorul 5 – Daniel Florea şi la Sectorul 6 – Gabriel Mutu.

Mandate în consiliile judeţene

În consiliile judeţene, din cele 1.381 de mandate, PSD a obţinut 579 (41,92%), PNL — 496 (35,91%), UDMR — 95 (6,87%), ALDE — 76 (5,50%), PMP — 37 (2,67%), Alianţa Electorală PSD+UNPR — 35 (2,53%), UNPR — 14 (1,01%), Forumul Democrat al Germanilor din România – 10 (0,72%), PER – 8 (0,57%), Partidul Social Românesc – 7 (0,50%), Partidul Popular Maghiar din Transilvania şi Partidul Civic Maghiar – câte 6 mandate (0,43%), Coaliţia pentru Baia Mare – 5 (0,36%), Partidul pentru Argeş şi Muscel şi Partidul Naţional Democrat – câte două (0,14%). Un mandate în consiliile judeţene au obţinut şi candidaţii independenţi Dorin Butunoiu, Marian Căpăţână şi Sorin Şova.

Prezenţa la vot pentru consiliile judeţene a fost de 49,77%.

Mandatele de primari, consilieri locali şi judeţeni, preluate până cel târziu pe 30 iunie

Mandatele primarilor, ale consilierilor locali şi ale celor judeţeni aleşi în 5 iunie vor fi validate în termen de maximum 20 de zile de la rezolvarea tuturor contestaţiilor şi publicarea rezultatelor finale ale alegerilor, de către judecători, urmând ca prefecţii să convoace Consiliile Locale şi Judeţene pentru depunerea jurămintelor, cel târziu la 30 iunie.

Potrivit Legii 215/2001, privind administraţia publică locală, validarea alegerilor locale se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială sau Tribunalul Bucureşti, în cazul Capitalei. Cererea de validare a rezultatelor se va face în cel mult trei zile din momentul în care Biroul Electoral Central prezintă rezultatele finale, la încheierea procesului de contestare.

Cererea de validare a alegerilor în fiecare unitate administrativ-teritorială se judecă de urgenţă şi cu prioritate în termen de cel mult zece zile de la data depunerii, existând şi posiblitatea ca hotărârea să fie atacată în contencios, caz în care instanţa se va pronunţa în alte zece zile.

Astfel, validarea alegerilor se va face în termen de cel mult 20 de zile de la depunerea cererilor, mandatele unora dintre primari şi consilieri putând fi validate mai repede decât ale altora.

După ce aceste mandate au fost validate, Consiliile Locale şi cele Judeţene urmează să fie convocate de către prefecţi "în maximum 5 zile de la pronunţarea hotărârii de validare", însă, în total, ele trebuie constituite în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Această dată se va împlini la 30 iunie.

În acel moment, consilierii locali şi judeţeni vor trebui să depună jurământul în faţa restului consilierilor, a prefectului (sau a reprezentantului acestuia), precum şi a candidatului la primărie declarat câştigător (doar în cazul consilierilor locali).

După constituirea consiliilor, vor fi aleşi preşedinţii acestora, prin votul consilierilor. Acest lucru se va întâmpla anul acesta şi pentru preşedinţii de Consilii Judeţene, care sunt aleşi indirect, potrivit noii legislaţii electorale.

Primarii vor depune jurământul în faţa consiliilor locale, după constituirea acestora.