Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, vineri, Parlamentului, cererea de reexaminare asupra legii privind stingerea creditelor prin darea în plată a imobilelor ipotecate, anunţă Administraţia Prezidenţială.

Potrivit cererii de reexaminare, principiul dării în plată este un principiu economic şi juridic care induce partajarea riscurilor, în mod echitabil, între creditor şi debitor. Aplicarea acestui concept este binevenită, însă trebuie să aibă în vedere adaptarea instituţiei dării în plată la specificul acestui tip de contract, care este unul pe termen lung, se arată în solicitarea preşedintelui către Parlament.

"Darea în plată trebuie legiferată astfel încât să preîntâmpine sau să diminueze hazardul moral în relaţia dintre creditor şi debitor, într-un context contractual în care comportamentele economice ale acestora să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime. Pe de altă parte, reglementarea raporturilor contractuale dintre debitorii aflaţi în imposibilitatea de a-şi achita creditele ipotecare pentru achiziţionarea de locuinţe şi creditorii acestora răspunde, totodată, unei problematici care are şi profunde conotaţii sociale şi pentru care soluţiile legislative trebuie să ofere celor aflaţi într-o asemenea situaţie predictibilitate şi securitate juridică. Din aceste perspective, considerăm că actele normative în materie trebuie să fie clare şi lipsite de orice echivoc, doar astfel putând fi realizat scopul avut în vedere de legiuitor", se mai spune în solicitare.

Preşedintele mai spune că prin instituirea unor proceduri menite să deroge de la Codul de procedură civilă, prin derogarea cvasi-generală de la Codul civil, prin absenţa unor prevederi exprese de corelare cu alte acte normative incidente, precum şi prin utilizarea unei terminologii neclare, Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, în forma transmisă la promulgare, poate genera dificultăţi în aplicare şi o practică judiciară neunitară.

„Art. 6 din lege prevede că la data comunicării notificării se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor şi a garanţilor personali sau ipotecari. În ceea ce priveşte momentul stingerii acestui drept, învederăm faptul că data comunicării poate fi diferită de data primirii notificării de către creditor. Or, până la momentul primirii notificării, creditorul nu are cunoştinţă de decizia debitorului de a transmite dreptul de proprietate. De aceea, considerăm că legea ar fi trebuit să facă referire la data primirii notificării şi nu la aceea a comunicării. În plus, având în vedere că în situaţia admiterii contestaţiei creditorului, acesta va putea demara sau relua orice procedură judiciară sau extrajudiciară împotriva debitorilor, cât şi împotriva codebitorilor şi a garanţilor personali sau ipotecari, apreciem că legea ar fi trebuit să reglementeze suspendarea dreptului creditorului, iar nu stingerea acestui drept”, se mai arată în documentul Preşedinţiei.

Debitorii de bună credinţă ar putea fi afectaţi

„Legea consacră dreptul garanţilor de a stinge creanţa debitorului principal, independent de consimţământul acestuia. Considerăm că prin această soluţie legislativă pot fi afectate inclusiv drepturile debitorului, întrucât acesta poate pierde toate bunurile ipotecate, chiar şi în ipoteza în care îşi execută obligaţia şi îşi plăteşte ratele la timp. În acest context, semnalăm şi faptul că legiuitorul nu a avut în vedere consacrarea dreptului debitorului de bună-credinţă, parte principală în contractul de credit, de a se opune procedurii demarate de garantul său”, mai arată solicitarea lui Iohannis către Parlament.

Lipsa unor criterii obiective. Oricine poate renunţa la credit apelând la darea în plată

„În lipsa unor condiţii obiective, darea în plată urmează a se aplica oricărei persoane, indiferent de venituri şi indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăţi sau nu, oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinaţie de locuinţă sau nu şi independent de situaţia locativă a debitorului, indiferent dacă locuieşte efectiv în imobilul ipotecat sau nu, fie că deţine sau nu alte soluţii locative. Totodată, soluţia avută în vedere de lege pare inechitabilă în raport cu situaţia în care debitorul ar mai deţine şi alte bunuri imobile sau chiar mobile de o valoare însemnată”, mai arată Iohannis.

"Este de subliniat şi faptul că, în urma stingerii creanţei ca urmare a dării în plată, prin această procedură creditorul ipotecar diligent, care şi-a constituit o garanţie, dobândeşte o situaţie juridică inferioară altor creditori (creditori chirografari), care, deşi nu au o garanţie, pot urmări bunurile mobile şi imobile prezente şi viitoare ale debitorilor până la satisfacerea întregii creanţe", se mai arată în cerere.

Preşedinţia mai arată că legea dării în plată intră în conflict cu Programul Prima Casă, pentru că nu lămureşte ce se întâmplă cu creditele acordate prin acest program, precum şi cu legea privind insolvenţa persoanelor fizice.

Solicitarea Preşedinţiei mai arată că legea dării în plată nu respectă cerinţele de tehnică legislativă impuse de lege şi nici pe cele privind transpunerea actelor europene în legislaţia românească.

Iohannis consideră, în solicitare, că în realizarea acestei legi ar trebui consultat Guvernul şi Consiliul Superior al Magistraturii.