În Croaţia au loc duminică alegeri parlamentare anticipate, pentru a doua oară în mai puţin de un an, iar sondajele de opinie anunţă un rezultat strâns, potrivit agenţiei Reuters, transmite Agerpres. Consecinţa ar putea fi o nouă coaliţie lipsită de un mandat clar de continuare a reformelor şi concedierilor dureroase cerute de Uniunea Europeană.

Alianţa de patru partide condusă de social-democraţi este creditată de sondaje cu 60 din cele 151 de locuri în parlament, în timp ce conservatorii din Uniunea Democrată Croată (HDZ) ar urma să aibă ceva mai puţine. Ambele formaţiuni vor depinde deci de sprijinul partidului de centru-dreapta Most (Podul), care a avut rolul de pivot şi după precedentele alegeri, din noiembrie anul trecut. Most afirmă că doreşte să pună capăt unei dominaţii de 20 de ani a partidelor mari, pe care le acuză de clientelism şi corupţie.

Coaliţia HDZ-Most nu a rezistat decât cinci luni scandalurilor legate de numirile politice, de reformele administraţiei şi de conflictele de interese.

La trei ani de la aderarea la UE, Croaţia nu reuşeşte să atragă suficiente fonduri europene, ceea ce accentuează dezechilibrele macroeconomice considerate oricum prea mari de Comisia Europeană, observă Reuters. Datoria publică se ridică la 85% din PIB, iar Croaţia cheltuie 3,5% din produsul intern brut numai pentru plata dobânzilor. Rata şomajului este de 13%, iar creşterea economică de 2,5% aşteptată în 2016, după o recesiune de şase ani încheiată în 2014, nu este suficientă pentru creşterea nivelului de trai, potrivit aprecierilor analiştilor.

Cu toate acestea, un guvern care depinde de sprijinul partidelor mici, populiste, ar avea toate motivele să nu promoveze măsuri de reformă, consideră agenţia citată.